Margit Slachta
| Margit Slachta | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | [1][3][4]  Kassa, Austro-Ungaria[5][3] |
| Decedată | (89 de ani)[3][4][2] Buffalo, New York, SUA |
| Cetățenie |  Ungaria[3] |
| Religie | Biserica Catolică[2] |
| Ocupație | călugăriţă învățătoare redactor[*] activist social[*] politiciană |
| Locul desfășurării activității | Budapesta |
| Limbi vorbite | limba maghiară |
| Activitate | |
| Partid politic | Keresztény Nemzeti Egység Pártja[*], Keresztény Női Tábor[*] |
| Premii | Drept între popoare ()[2] |
Modifică date / text  | |
Margit Slachta (sau Schlachta, n. , Kassa, Austro-Ungaria – d. , Buffalo, New York, SUA) a fost o activistă maghiară. În 1920 ea a fost prima femeie aleasă în Dieta Ungariei, iar în 1923 a fondat un institut romano-catolic religios destinat femeilor.[6]
Biografie modificare
S-a născut în Kassa, Ungaria, în 1884. De la o vârstă fragedă Margit și părinții ei au plecat să trăiască în Statele Unite ale Americii pentru o scurtă perioadă.[7] La întoarcerea lor în Ungaria, Margit a fost instruită la o școală catolică din Budapesta, ca profesoară de franceză și de limba germană.
Ca susținătoare a drepturilor omului a fondat „Uniunea Femeilor Catolice”, o organizație al cărei scop era promovarea femeii în societatea maghiară. În 1920 Margit Slachta a fost prima femeie care a fost aleasă în Parlamentul din Budapesta.[8][9] În 1908 s-a alăturat unei comunități religioase, „Societatea Misiunii Sociale”. În 1923 a fondat organizația „Societatea Surorilor Sociale”. Această organizație a devenit bine cunoscută în întreaga Ungarie pentru asistență medicală, moașe și servicii de orfelinat.[10] Comunitatea a deschis școli profesionale de asistență socială în Budapesta și Cluj. Unii studenți s-au alăturat comunității religioase.
Primele legi anti-evreiești au fost adoptate în Ungaria în anul 1938. Slachta a publicat în ziarul „Vocea Spiritului” articole în care a criticat legile respective. În 1943 guvernul i-a suprimat ziarul, dar Slachta a continuat să-l publice clandestin. Ordinul ei de călugărițe a continuat să se implice în salvarea evreilor, iar sora Sára Salkaházi a fost împușcată din acest motiv.
Margit Slachta a revenit în Parlament după alegerile din 1945. Cu toate acestea, ea a demisionat din partid în ianuarie 1946, rămânând ca independentă.[11][12]
Referințe modificare
- ^ a b Schlachta Margit, accesat în
- ^ a b c d The Righteous Among the Nations Database
- ^ a b c d e f WeChangEd
- ^ a b c d Margit Slachta, GeneaStar
- ^ „Margit Slachta”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Bartov, O. & Mack, P. (2001).
- ^ Sheetz-Nguyen, Jessica.
- ^ Rogow, S.M. (2005).
- ^ Phayer, M. (2000) The Catholic Church and the Holocaust, 1930–1965. p. 117 (ISBN 9780253337252)
- ^ „Sheetz, Jessica A., "Margit Slachta and the early rescue of Jewish families, 1939-42"” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Mária Palasik (2011) Chess Game for Democracy: Hungary Between East and West, 1944-1947, McGill-Queen's Press, p. 39
- ^ Francisca de Haan, Krasimira Daskalova, Anna Loutfi (2006) Biographical Dictionary of Women's Movements and Feminisms in Central, Eastern, and South Eastern Europe: 19th and 20th Centuries, Central European University Press, p. 522
Bibliografie modificare
- Mona, Ilona. (1997). Slachta Margit (OCLC 246094536)
Legături externe modificare
- hu Biografie