Maximilian Ritter von Randa
| Maximilian Ritter von Randa | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 24 mai 1874 |
| Decedat | 13 august 1941, 67 de ani |
| Copii | Alexander Randa |
| Naționalitate |  Austria |
| Atașat militar în România | |
| În funcție | |
| 1/14 mai 1914 - 14/27 august 1916 | |
| Monarh | Franz Joseph |
| Studii | Academia Tehnică Militară, din Viena (1893 - 1895)[1]:p. 452 |
| Activitate | |
| Gradul | Sublocotenent (1895) Maior (1911) Locotenent-colonel (1914) Colonel (1918)[1]:p. 452 |
| A comandat | 1918 - șef de stat major al Corpului XI Armată austro-ungar |
| Bătălii / Războaie | Primul Război Mondial (1916-1918) |
Modifică date / text  | |
Maximilian Ritter von Randa (n. 24 mai 1874, Zwittau, Imperiul Austro-Ungar – d. 13 august 1941, Cernăuți, Uniunea Sovietică) a fost un ofițer austriac, atașat militar al Imperiului Austro-Ungar în România, până la intrarea acesteia în Primul Război Mondial.
La începutul carierei a ocupat funcții în unitățile de geniu geniu, iar între 1911-1914 a fost profesor la Academia Militară Tereziană. În perioada 1/14 mai 1914-14/27 august 1916 a fost atașat militar al Imperiului Austro-Ungar, acreditat la București. În perioada octombrie 1916-noiembrie 1918 a ocupat funcții de stat major în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de șef de stat major ale Corpului XI Armată, respectiv Grupului Transilvania.[1]:p. 452[2]
În perioada 4/17-5/18 februarie 1918 a executat o misiune secretă la Iași, unde s-a întâlnit cu unul din aghiotanții regelui Ferdinand, prin intermediul căruia a transmis o solicitare a împăratului Carol I al Austriei, ca România să înceapă negocieri de pace.[1]:p. 452[3]:p. 60[4]:p. 117
După razboi s-a stabilit în România, primind o pensie militară de la statul român. Băiatul său a fost logodit cu fata fruntașului liberal Constantin I. Angelescu, care a fost ruptă însă în 1935.[4]:p. 117
Note modificare
- ^ a b c d Peter Broucek, Ein General im Zwielicht. Die Erinnerungen Edmund Glaises von Horstenau, Hermann Böhlaus, Wien-Köln-Graz, 1980
- ^ Austro-Hungarian Army, Corps Commanders and Chiefs of Staff 1883-1918 Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 9 octombrie 2017
- ^ Ion G. Duca, Amintiri politice, vol. III, Jon Dumitru Verlag, München, 1982
- ^ a b Constantin Argetoianu, Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri, vol. IV, Editura Humanitas, București, 1994
Bibliografie modificare
- Argetoianu, Constantin, Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri, vol. IV, Editura Humanitas, București, 1994
- Duca, Ion G., Amintiri politice, vol. I-III, Jon Dumitru Verlag, München, 1981-1982
