Mintiu Gherlii, Cluj

sat în comuna Mintiu Gherlii, județul Cluj, România

Mintiu Gherlii (în maghiară Szamosújvárnémeti, în germană Deutschendorf) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Cluj, Transilvania, România.

Mintiu Gherlii
—  sat și reședință de comună  —
Biserica ortodoxă (1852)
Biserica ortodoxă (1852)
Mintiu Gherlii se află în România
Mintiu Gherlii
Mintiu Gherlii
Mintiu Gherlii (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 47°03′18″N 23°56′35″E ({{PAGENAME}}) / 47.05500°N 23.94306°E

Țară România
Județ Cluj
ComunăMintiu Gherlii

Atestare1269 (Villa Nemty)

Altitudine255 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total1.562 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407410
Prefix telefonic+40 x64 [1]

Prezență online

Mintiu Gherlii (Némethi vel Nijmtiju) pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773. (Click pentru imagine interactivă)
Mintiu Gherlii (Némethi vel Nijmtiju) pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.
(Click pentru imagine interactivă)
Mintiu Gherlii (Némethi vel Nijmtiju) pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.
(Click pentru imagine interactivă)
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Mintiu Gherlii

Istoric modificare

Mintiul a fost întemeiat în secolul al XI-lea de coloniști bavarezi, fapt care se reflectă în toponimia maghiară németi („sat cu nemți”). Germanii din Mintiu s-au asimilat cu maghiarii până în secolul al XVI-lea.[2]

În anul 1703 Mintiul a fost prădat de curuți.

Biserica gotică modificare

Biserica medievală din localitate, inițial catolică, în prezent reformată, este reprezentativă pentru stilul gotic din Transilvania.[3] În contraforții bisericii medievale se găsesc încorporate pietre tombale din epoca romană. În interiorul bisericii se găsesc urme de pictură din secolele XIV-XV.[4] Amvonul bisericii a fost realizat în anul 1805 de meșterul Mihai Kerekes.

Vezi și modificare

Note modificare

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Heinz Heltmann, Gustav Servatius, Reiseführer Siebenbürgen, Thaur bei Innsbruck, 1993, pag. 31.
  3. ^ Idem.
  4. ^ Repertoriul obiectivelor cu fresce medievale din Transilvania