Mușchi ischiocavernos
| Mușchiul ischiocavernos | |
 Mușchii ischiocavernoși la bărbat | |
 Mușchii ischiocavernoși la femeie | |
| Detalii | |
|---|---|
| Latină | musculus ischiocavernosus |
| Origine | tuberozitatea ischiatică |
| Inserțiune | rădăcina penisului |
| arteră perineală | |
| nerv pudendal | |
| Acțiune | golirea uretrei după micțiune; menținerea erecției penisului/clitorisului; |
| Resurse externe | |
| Gray's | p.428 |
| TA | A09.5.02.004 |
| FMA | 19730 |
| Termeni anatomici ai mușchilor(en)[traduceți] | |
Mușchiul ischiocavernos, sau conform nomenclaturii vechi mușchiul erector al penisului/clitorisului, (lat. musculus ischiocavernosus) reprezintă o lamă musculară alungită situată chiar sub suprafața perineului, care acoperă rădăcina corpurilor cavernoase a penisului la bărbați (♂) și a clitorisului la femei (♀).[1][2]
Anatomie modificare
Fasciculele mușchilor ischiocavernoși pornesc de pe suprafața interioară a osului ischiatic și a ramurii ischiopubiene.[3] În continuare, aderă lateral la ambele rădăcini ale penisului, la bărbați, sau ale clitorisului, la femeie, și se inseră pe tunica albuginee a suprafețelor laterale și dorsale ale corpurilor cavernoase.[4] Fibrele musculare se fixează de tunica albuginea printr-o lamă aponevrotică din apropiere de corpul organelor erectile (♂, ♀), format prin fuziunea rădăcinilor cavernoase (♂, ♀).[1]
Fiziologie modificare
Contracția mușchiului ischiocavernos comprimă corpurile cavernoase al organelor erectile și stopează refluxul sângelui prin vene, contribuind la menținerea erecției penisului sau tumescenței clitorisului.[4].[3] Totodată, la femeie mușchiul ischiocavernos este responsabil de coborârea clitorisul și aplicarea lui pe penis, în timpul coitului, și tensionarea vaginului în momentul orgasmului.[1]
Imagini suplimentare modificare
-
Osul șoldului drept. Suprafața internă. -
Secțiunea coronală a părții anterioare a pelvisului, prin arcul pubian. Văzut din față. -
Ramurile superficiale ale arterei pudendale interne.
Referințe modificare
Acest articol conține text aflat în domeniul public, preluat din pagina 428 a ediției 20 a Gray's Anatomy (1918)
- ^ a b c Papilian, Victor. Anatomia omului. Vol.2: Splanhnologia. București: Ed. Didactică și Pedagogică, 1979. 404 p.
- ^ Maclean, Allan; Reid, Wendy (). „40”. În Shaw, Robert. Gynaecology. Edinburgh New York: Churchill Livingstone/Elsevier. pp. 599–612. ISBN 978-0-7020-3120-5; Access provided by the University of Pittsburgh
- ^ a b Sapin, M. Anatomia omului în două volume. Vol. 2. Manual. 1990. Chișinău: „Lumina“, 1990. 463 p.
- ^ a b Ștefaneț, Mihail. Anatomia omului. Vol. 2. Chișinău: CEP „Medicina”, 2008. - 524 p ISBN 978-9975-915-72-4