În biologia celulară, nucleul (din limba latină nucleus, însemnând miez) este un organit celular înconjurat de o membrană dublă întâlnit la celulele eucariote. El conține cea mai mare parte din materialul genetic, aranjat sub forma mai multor molecule de ADN împreună cu o mare varietate de proteine, precum histonele, care ajută la formarea cromozomilor. Genele din interiorul acestor cromozomi reprezintă genomul nuclear. Funcția nucleului este aceea de a menține integritatea acestor gene și de a controla activitățile celulei prin reglarea exprimării genetice. Așadar, se poate spune că nucleul este cel care controlează celula. Componentele nucleului sunt: învelișul nuclear (anvelopa nucleară) format din două membrane nucleare (cea externă având pori), nucleoplasma (citoplasma nucleului sau carioplasma) alcătuită dintr-o parte solidă numită cromatină și o parte lichidă numită cariolimfă, nucleol (poate fi unul singur sau pot fi mai mulți). Nucleul are dimensiuni de 3-20 µ, în funcție de dimensiunile celulei.

Este delimitat de 2 membrane cu pori. Porii permit exportarea ARN ribozomal și ARN mesager.

Celule fara nucleu: Eritrocitele mamiferelor adulte și vasele conducătoare liberiene. Celule binucleate: bicelulele hepatice; Celule polinucleate: fibra musculară striată.

Nucleul conține informația întregii celule, informație codificata în ADN. În faza de sinteză a ciclului celular, are loc dublarea întregii cantități de ADN, aceasta fiind necesară obținerii celulelor fiice în urma diviziunii. ADN-ul controlează și coordonează activitatea celulei.

În nucleu se află: Nucleoplasma, alcătuită din:

  • Cromatină (parte solidă; în timpul diviziunii celulare cromatina se condensează și rezultă cromozomii);
  • Cariolimfă (parte lichidă);
  • Ioni, proteine fibrilare, apă.

Nucleolii modificare

  • Nu au membrană, sunt rotunzi și se află în nucleoplasmă;
  • Nu pot fi observați la microscopul optic;
  • În interfaza ciclului celular se colorează mai intens deoarece au conținut ridicat de acizi nucleici;
  • Au rol în sinteza ribozomilor;
  • Sunt alcătuiți din ADN și ARN;
  • În nucleu pot fi unul sau mai mulți nucleoli;
  • Volumul și numărul lor variază în funcție de:
    • starea fiziologică a celulei și numărul perechilor de cromozomi satelit;
    • condițiile de mediu;
    • intensitatea sintezei proteice.

Cromatina modificare

  • Cromatina este formată din ADN ce înconjoară proteinele cu ajutorul histonelor (alcătuit din aminoacizi bazici: Arg, Lys). Histonele formează structuri discoidale în jurul cărora se înfășoară ADN-ul. Aceste structuri formează nucleosomi;
  • Are forma unui șirag de perle o-o-o-o-o-o-o;
  • Subunitățile structurale se numesc NUCLEOSOMI (proteine înfășurate în inele de ADN);
  • Este de două tipuri: eucromatină și heterocromatină;
  • Eucromatina are regiuni laxe, iar heterecromatina nu are regiuni laxe;
  • Eucromatina are secvențe nerepetitive de ADN; heterocromatina are secvențe repetitive de ADN;
  • Eucromatina se colorează normal; heterocromatina se colorează intens;
  • Eucromatina are ciclu tipic de condensare; heterocromatina are ciclu atipic de condensare;
  • Eucromatina prezintă gene active; heterocromatina prezintă gene inactive;
  • La microscopul optic, cromatina apare formată din fibre nucleosomale formate din nucleosomi legați între ei prin ADN linker;
  • Un nucleosom este alcătuit din: miez proteic (format din proteine histonice), inele de ADN;
  • Din cromatină, prin fragmentare, spiralizare și condensare, la începutul diviziunii celulare, se individualizează cromozomii.

Cromozomii modificare

  • Sunt corpusculi colorați condensați;
  • La procariote, există un singur cromozom și este reprezentat de o moleculă de ADN circular dublu catenar (cromozomul bacterian, nucleoid sau genofor);
  • La eucariote numărul cromozomilor variază de la o specie la alta și sunt alcătuiți din ADN liniar;
  • Cromozomii eucariotelor pot fi monocromatidici (au o singură moleculă de ADN = 2 catene/2 cromoneme) sau bicromatidici (au două molecule de ADN = 4 catene/4 cromoneme);
  • Cromozomul monocromatidic sau bicromatidic prezintă o constricție primară (un fel de gâtuitură) numită centromer; de asemenea unii pot prezenta și constricție secundară;
  • Din punct de vedere chimic, cromozomii pot conține ADN, apa, ioni de Ca și Mg, lipide, proteine histonice, proteine nonhistonice.

Bibliografie modificare

  • Biologie, manual pentru clasa a IX-a, autor Huțanu Elena, Editura didactică și pedagogică București, 2004.
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de nucleu celular