Păsări cântătoare
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
O pasăre cântătoare este o pasăre care aparține subordinului Passeri al ordinului Passeriformes. Un alt nume care este uneori privit ca denumire științifică este Oscine, din latinescul oscen, „pasăre cântătoare”. Ordinul Passeriformelor conține aproximativ 5.000 de specii[1][2] răspândite în întreaga lume, la care organul vocal este de obicei dezvoltat astfel încât să producă un cântec divers și elaborat.
| Păsăre cântătoare Fosilă: Eocenul timpuriu 56–0 mln. ani în urmă | |
|---|---|
| |
| Ciocârlan (Galerida cristata) | |
| Cântecul mai multor tipuri de păsări | |
| Clasificare științifică | |
| Regn: | Animalia |
| Încrengătură: | Chordata |
| Clasă: | Aves |
| Ordin: | Passeriformes Linnaeus, 1758 |
| Subordin: | Passeri |
| Sinonime | |
|
Oscines | |
Modifică text  |
|
Estimări recente indică faptul că păsările cântătoare își au originea în urmă cu 50 de milioane de ani.[3] Distribuția liniilor lor bazale sugerează că originea și diversificarea lor inițială au avut loc exclusiv pe continentul australian și abia în urmă cu aproximativ 40 de milioane de ani, oscinele au început să colonizeze Eurasia, Africa și, în cele din urmă, Americile.[4][3][5]
Anatomie modificare
Corpul păsării cântătoare este conceput pentru zbor și astfel pentru o locomoție rapidă în aer. În plus, fizicul lor este specializat și pentru cântat. Scheletul este foarte ușor și totuși stabil. Oasele goale sau pneumatice sunt umplute cu aer. Părțile grele ale corpului, în special mușchii sunt strânși pe torace și coloana vertebrală, permițând păsării să se echilibreze foarte bine în zbor.
Plămânii sunt de aproximativ 10 ori mai eficienți decât la mamiferele de aproximativ aceeași dimensiune, dar și considerabil mai mici. Chiar și la altitudini mari, ele pot extrage oxigenul din aer. Ceea ce le distinge de restul păsărilor este laringele inferior (siringe), care le ajută să producă sunete. El are în lumenul său o lamă vibratoare (pessulus), iar în pereții săi membrane vibratoare (timpaniforme), mușchi și inele cartilaginoase și osoase, care pot schimba calibrul traheii și poziția membranelor vibratoare, modelând astfel glasul păsărilor cântătoare. Sunetul este produs de vibrațiile membranelor vibratoare din pereții siringelui și a lamei vibratoare (pessulus), cauzate de aerul care curge prin siringe.
Familii de păsări cântătoare modificare
- Menuroidea
- Meliphagoidea:
- Corvide
- Paramythiidae:
- Psophodidae:
- Platysteiridae:
- Malaconotidae:
- Machaerirynchidae:
- Vangidae:
- Pityriasidae:
- Artamidae:
- Rhagologidae:
- Aegithinidae:
- Campephagidae:
- Mohouidae:
- Neosittidae:
- Eulacestomidae:
- Oreoicidae:
- Pachycephalidae:
- Laniidae:
- Vireonidae:
- Oriolidae:
- Dicruridae:
- Rhipiduridae:
- Monarchidae:
- Platylophidae:
- Corvidae:
- Corcoracidae:
- Melampittidae:
- Ifritidae:
- Paradisaeidae: pasărea paradisului
- Passerida
- Petroicidae:
- Picathartidae:
- Chaetopidae:
- Eupetidae:
- Bombycillidae:
- Ptiliogonatidae:
- Hypocoliidae:
- Dulidae:
- † Mohoidae:
- Hylocitreidae:
- Stenostiridae:
- Paridae:
- Remizidae:
- Nicatoridae:
- Panuridae:
- Alaudidae:
- Pycnonotidae:
- Hirundinidae:
- Pnoepygidae:
- Macrosphenidae:
- Cettiidae:
- Scotocercidae:
- Erythrocercidae:
- Aegithalidae:
- Phylloscopidae:
- Acrocephalidae:
- Locustellidae:
- Donacobiidae:
- Bernieridae:
- Cisticolidae:
- Timaliidae:
- Pellorneidae:
- Leiothrichidae:
- Sylviidae:
- Zosteropidae:
- Arcanatoridae:
- Promeropidae:
- Irenidae:
- Regulidae:
- Elachuridae:
- Hyliotidae:
- Troglodytidae:
- Polioptilidae:
- Sittidae:
- Tichodromidae:
- Certhiidae:
- Mimidae:
- Sturnidae:
- Buphagidae:
- Turdidae:
- Muscicapidae:
- Cinclidae:
- Chloropseidae:
- Dicaeidae:
- Nectariniidae:
- Passeridae:
- Ploceidae:
- Estrildidae:
- Viduidae:
- Peucedramidae:
- Prunellidae:
- Motacillidae:
- Urocynchramidae:
- Fringillidae:
- Parulidae:
- Icteridae:
- Coerebidae:
- Emberizidae:
- Passerellidae:
- Thraupidae:
- Calcariidae:
- Cardinalidae:
Galerie modificare
-
Măcăleandru (Erithacus rubecula) -
Rândunica cu aripi pătate (Hirundo leucosoma) -
Lichenostomus melanops -
Calcarius ornatus -
Icterus icterus -
Silvie de tufiș (Sylvia undata) -
Graur (Sturnus vulgaris)
.jpg)
.jpg)
_(cropped).jpg)
Note modificare
- ^ IOC World Bird List 5.1. doi:10.14344/IOC.ML.5.1.
- ^ Edwards, Scott V. and John Harshman. 2013. Passeriformes. Perching Birds, Passerine Birds. Version 06 February 2013 (under construction). http://tolweb.org/Passeriformes/15868/2013.02.06 Arhivat în , la Wayback Machine. in The Tree of Life Web Project, http://tolweb.org/[Accessed[nefuncțională] 2017/12/11].
- ^ a b Claramunt, S.; Cracraft, J. (). „A new time tree reveals Earth history's imprint on the evolution of modern birds”. Science Advances. 1 (11): e1501005. doi:10.1126/sciadv.1501005. PMC 4730849
.
- ^ Low, T. (), Where Song Began: Australia's Birds and How They Changed the World, Tyre: Penguin Australia
- ^ Reilly, John (). The Ascent of Birds. Pelagic Publishing. p. 182. ISBN 978-1-78427-203-6.
Legături externe modificare
Materiale media legate de Păsări cântătoare la Wikimedia Commons
Definiția dicționarului Wikționar pentru Păsări cântătoare
- Oscines Tree of Life web project article July 31, 2006.