Wikipedia

Pantherinae

Felinele mari (Pantherinae) reprezintă o subfamilie a familiei Felidae, care cuprinde unele din cei mai masive feline. Criteriul de apartenență la subfamilie îl constituie, însă, nu mărimea, ci unele aspecte morfologice, precum construcția specifică a osului hioid.[1] Astfel, din această subfamilie nu fac parte animale ca ghepardul sau puma.

Pantherinae
Subfamilia Pantherinae (de la stânga): jaguar, leopard, leu, tigru, leopardul zăpezilor și leopard de copac
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Mammalia
Ordin: Carnivora
Familie: Felidae
Subfamilie: Pantherinae
Pocock, 1917
Genuri
Modifică text Consultați documentația formatului

Filogenie modificare

Evidențierea subfamiliei Pantherinae din Felidae a avut loc între 6 și 10 milioane de ani în urmă.[2] Studierea analizelor ADN sugerează că leopardul zăpezilor (Uncia uncia) ar fi fost primul reprezentant al felinelor mari, astfel încât ar putea fi redenumit în Panthera uncia. Există și date despre markeri mitocondriali distincți față de Felidae.[3][4] Alte studii arată că primul reprezentant al Pantherinae a fost Panthera tigris, urmat de Panthera onca, Panthera leo și, în sfârșit, Panthera pardus și Panthera uncia.[5]

Genuri și specii modificare

Subfamilia Pantherinae cuprinde următoarele genuri și specii:[6][7]

Pisica marmorată era și ea inclusă subfamilia felinelor mari,[9] dar unele cercetări recente demonstrează că aceasta este înrudită cu pisica de aur asiatică, care s-ar fi îndepărtat de Felidae aproximativ 9,4 milioane de ani în urmă.[2]

Pantera neagră nu este o specie aparte, ci o formă de melanism (pigmentație neagră) a leopardului și a jaguarului.

Particularități modificare

Toate felinele mari au pete pe blană, chiar dacă acest lucru nu se observă la prima vedere. Ele sunt observabile la leopard, leopardul de copac, leopardul zăpezilor și jaguar. La tigru petele iau forma unor dungi. La lei acestea sunt vizibile doar la pui.

Felinele mari se deosebesc de rudele lor mai mici (pisicile) prin construcția osului hioid.[1] Acesta este alcătuit din oscioare mici, care fixează limba de interiorul gâtului. Se credea că aceasta este particularitatea care le permite felinelor mari să scoată urletele specifice, dar unele cercetări recente arată că organul responsabil de aceste sunete este laringele.

Referințe modificare

 
Wikispecies
Wikispecies conține informații legate de Pantherinae
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Pantherinae
  1. ^ a b Heptner, V. (). Млекопитающие Советского Союза. Хищные (гиены и кошки). tom 2. Moscova: Высшая школа. pp. 206—241. 
  2. ^ a b c Johnson, W. E. (). „The Late Miocene radiation of modern Felidae: A genetic assessment”. Science. 311 (5757): pp. 73—77. doi:10.1126/science.1122277 (inactiv ). PMID 16400146. Accesat în . 
  3. ^ Lei Wei, Xiaobing Wu and Zhigang Jiang (2008) The complete mitochondrial genome structure of snow leopard Panthera uncia Molecular Biology Reports 36(5): 871–878. doi:10.1007/s11033-008-9257-9
  4. ^ Li Yu, Qing-wei Li, Ryder, O.A., Ya-ping Zhang (2004) Phylogenetic relationships within mammalian order Carnivora indicated by sequences of two nuclear DNA genes Arhivat în , la Wayback Machine.. Molecular Phylogenetics and Evolution 33: 694–705. Accesat la 6 iulie 2012.
  5. ^ Yu L, Zhang YP. (2005) Phylogenetic studies of pantherine cats (Felidae) based on multiple genes, with novel application of nuclear beta fibrinogen intron 7 to carnivores. Molecular Phylogenetetic Evolution 35(2): 483–495
  6. ^ Wozencraft, W. Christopher (16 noiembrie 2005). „Order Carnivora”. În Wilson, Don E., and Reeder, DeeAnn M. ș.a. [http://www.bucknell.edu/msw3 Mammal Species of the World: A Taxonomic and Geographic Reference] (în engleză) (ed. 3). Baltimore: Johns Hopkins University Press, 2 volume (2142 pagini). pp. 545–548. ISBN 978-0-8018-8221-0. OCLC 62265494. Accesat în 6 iulie 2012.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor); Legătură externa în |title= (ajutor)
  7. ^ Kitchener, A.; et al. (). „Geographical Variation in the Clouded Leopard, Neofelis nebulosa, Reveals Two Species”. Current Biology. 16 (23): 2377–2383. doi:10.1016/j.cub.2006.10.066. PMID 17141621. 
  8. ^ Buckley-Beason, V., W. Johnson, W. Nash, R. Stanyon, J. Menninger, C. Driscoll, J. Howard, M. Bush, J. Page, M. Roelke, G. Stone, P. Martelli, C. Wen, L. Ling, R. Duraisingam, P. Lam, S. O’Brien. 2006. Molecular Evidence for Species-Level Distinctions in Clouded Leopards. Current Biology, 16: 2371—2376.
  9. ^ Hemmer, H. (). „The evolutionary systematics of living Felidae: Present status and current problems”. Carnivore. 1: 71–79. 

Bibliografie modificare

  • Wilson, D. E. (). Mammal Species of the World. Johns Hopkins University Press. ISBN 0-8018-8221-4. 
  • Nowak, Ronald M. (). Walker's Mammals of the World  publisher = Johns Hopkins University Press. ISBN 0-8018-5789-9. 
  • Sunquist, M. E. & Sunquist, F. C. (2009). Family Felidae (Cats). (128-130). În: Wilson, D. E., Mittermeier, R. A., (Hrsg.). Handbook of the Mammals of the World. Volume 1: Carnivores. Lynx Edicions, 2009. ISBN 978-84-96553-49-1
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pantherinae&oldid=15435681