Soter
Date personale
Născutsecolul al II-lea d.Hr. Modificați la Wikidata
Fondi, Lazio, Italia Modificați la Wikidata
Decedat175 d.Hr. Modificați la Wikidata
Roma, Imperiul Roman Modificați la Wikidata
ÎnmormântatBazilica Sfântul Petru din Roma Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Catolică[1] Modificați la Wikidata
Ocupațiepreot catolic[*] Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiRoma Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba latină Modificați la Wikidata
Activitate
Început de pontificat168
Final de pontificatcca. 177
PredecesorAnicet
SuccesorEleuteriu

Soter (n. secolul al II-lea d.Hr., Fondi, Lazio, Italia – d. 175 d.Hr., Roma, Imperiul Roman) a fost papă al Romei în perioada 168 – cca. 177.

Origine modificare

Născut la Fondi, în Campania.

Viața modificare

Cercetătorii consideră că pe vremea pontificatului său a început să nu se mai celebreze Paștele în fiecare duminică, dar numai o singură duminică stabilită din an: mai precis, prima duminică după 14 nisan, în contrast cu Bisericile din Asia Mică, care celebrau data „quatordecimana” (14 nisan indiferent de ziua din săptămână).

Din Scrisorile adresate lui de către sf. Dionisie, episcopul Corintului, se știe că papa Soter a adoptat o poziție foarte rigidă în privința readmiterii penitenților în comunitatea vcreștină și la comuniunea eclezială, aceeași rigiditate a avut-o și în privința moralei sexuale, Însă Papa Soter manifestă grijă și sprijin față de creștinii săraci din imperiul roman.

În timpul pontificatului său Montanus întemeiază mișcarea montanistă în Frigia - adepții săi susțineau că profețeau și vorbeau în limbi necunoscute, însă contrar tradiției de prin secolul al V-lea, se pare că Papa nu a scris absolut nimic în privința acestei ereziii.

Decesul modificare

Lipsesc și dovezile clare ale martiriului său. Este sărbătorit la 22 aprilie.

Bibliografie modificare

  • Baptista de Caullerijis, S.D., Romanorum Pontificum Cathalogorum dal I al XVI secolo, Le Icone dei Papi (224 incisioni), Sicilia, cca. 1600. (de la Sf. Petru la Paul al III-lea).
  • deEkkart SauserSOTER în Biografii din bibliografia lexiconului bisericesc (BBKL). Bd. 14, Herzberg 1998, ISBN 3-88309-073-5, Sp. 1492–1493.
  • Panvinio Onofrio&Cicarelli Antonio, Historia delle vite dei Sommi Pontefici, 1613, Venetia appresso „I Givunti” (de la sf. Petru până la Paul al V-lea, primii 8 ani de pontificat).
  • Sandini Antonii, Vitae Pontificum Romanorum, ediția a 4-a, 1763, editor Manfrè (de la sf. Petru la pontificatul lui Clement al VIII-lea).
  • Hergenröther J., Album dei Papi, Barcelona 1885.
  • Enciclopedia Cattolica, Ed. Città del Vaticano; 12 volume, 1946-1954; tipărită la L’Impronte S.P.A., Firenze.
  • Enciclopedia dei Papi, Istituto della Enciclopedia Italiana, fondato da Giovanni Treccani, S.p.A., 2000; (3 volume).
  • John N.D. Kely, The Oxford Dictionary of Popes, 1986, Oxford University Press, Oxford-New York.
  • Vite dei Papi, Progetto editoriale Piemme-Electa; 2006, Mondadori-Electa S.p.A., Milano; (2 volume, proiectul: „I Grandi Libri della Religione nr. 8 și 9: pentru ISBN: --60008 și –60009; cod EAN 9770038156215).
  • Rendina Claudio, I Papi - storia e segreti, 2005, Newton&Compton editori, Roma, ISBN 88-8289-070-8.
  • Duemila anni di Papi, a cura di Roberto Magone, 2004, Gribaudo, Savigliano (CN), ISBN 88-8058-748-X.
  • Fabbretti Nazareno, I Vescovi di Roma, Ed. Paoline, Milano, ediția a 2-a 1987, ISBN 88-215-1211-8.
  • I Papi, Venti secoli di storia, Pontificia Amministrazione della Patriarcale Basilica di San Paolo, Libreria Editrice Vaticana, ediția a 2-a, 2002, ISBN 88-209-7316-2.
  • Mondin Battista, Nuovo dizionario enciclopedico dei Papi, storia e insegnamenti, Città Nuova, a 2-a ediție, Roma 2006, ISBN 88-311-9230-2.
  • Principe Pietro&Olcuire Gian Carlo, Tutti i Papi da S. Pietro a Benedetto XVI, Libreria Editrice Vaticana, Roma 2005, ISBN 88-209-7728-1.
  • Piazzoni Ambrogio M., Storia delle elezioni Pontificie, ediția a 3-a 2005, Piemme, Casale Monferrato, ISBN 88-384-1060-7.

Legături externe modificare



Predecesor:
Anicet
Soter
140/142 - 150
Succesor:
Eleuteriu



  1. ^ Catholic-Hierarchy.org, accesat în