Particula Amaterasu a fost o particulă de raze cosmice cu energie extrem de mare, detectată pe 27 mai 2021 de Fly's Eye, un detector de la Universitatea din Utah, Statele Unite. Cu o energie de 2,3*1020 eV a fost cea mai puternică rază cosmică detectată de la descoperirea în 1991 a particulei Oh-My-God, care măsura aproximativ 3,2*1020 eV.[1] Particula a fost denumită după Amaterasu, o zeitate Shintō care personifică soarele. Observația a fost publicată în revista științifică Science la 23 noiembrie 2023.[2]

Fly's Eye, un experiment realizat de Universitatea din Utah în cooperare cu Universitatea din Tokyo, este o rețea pătrată de 507 detectoare individuale construite după principiul ochiului de muscă, care acoperă o suprafață de 700 de km2 și se află la o altitudine de peste 1200 de metri, în afara orașului Delta, în deșertul vestic din Utah. Când particula de înaltă energie a intrat în atmosfera Pământului, s-a ciocnit cu atomii și moleculele sale, declanșând o ploaie de miliarde de particule secundare. Acestea au fost înregistrate de 23 de detectoare din partea de nord-vest a instalației, acoperind o suprafață de 48 de km2. Energia și direcția de zbor a particulelor Amaterasu au fost reconstruite pe baza rezultatelor măsurătorilor acestor evenimente.[3]

Nu a fost identificat nici un obiect astronomic care să se potrivească cu direcția din care a sosit raza cosmică.[4] Direcția de sosire a particulei indică Vidul Local, o regiune a spațiului în care nu există aproape nici o galaxie, situată în afara Grupului Local de galaxii, din care face parte și Calea Lactee.[5] Deoarece nu se cunosc obiecte sau evenimente în această zonă care să producă particule cu o energie atât de mare, originea particulei Amaterasu și cea a particulei Oh My God, rămân deocamdată necunoscute.

Vezi și modificare

Note modificare

  1. ^ Conroy, Gemma (). „The most powerful cosmic ray since the Oh-My-God particle puzzles scientists”. Nature (în engleză). doi:10.1038/d41586-023-03677-0. 
  2. ^ Telescope Array Collaboration*†; Abbasi, R. U.; Allen, M. G.; Arimura, R.; Belz, J. W.; Bergman, D. R.; Blake, S. A.; Shin, B. K.; Buckland, I. J.; Cheon, B. G.; Fujii, T.; Fujisue, K.; Fujita, K.; Fukushima, M.; Furlich, G. D. (). „An extremely energetic cosmic ray observed by a surface detector array”. Science (în engleză). 382 (6673): 903–907. doi:10.1126/science.abo5095. ISSN 0036-8075. 
  3. ^ „An extremely energetic cosmic ray observed by a surface detector array”, Science, accesat în  
  4. ^ „Second OMG cosmic ray particle breaks physics again”. Cosmosmagazine.com. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ 'What the heck is going on?' Extremely high-energy particle detected falling to Earth”. The Guardian. . Arhivat din original la . Accesat în .