Porumbel voiajor

pasăre dresată

Porumbelul voiajor (Columba livia domestica) este o varietate a porumbelului dresată pentru a se întoarce la porumbarul său de la foarte mari distanțe, transportând un mesaj sau o scrisoare, numită columbogramă, într-un tub inelar care este plasat pe unul dintre cele două picioare. Activitatea de reproducere, creștere și antrenament ale acestor porumbei se numește columbofilie.

Porumbel voiajor
Stare de conservare
Domesticit
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Aves
Ordin: Columbiformes
Familie: Columbidae
Subfamilie: Columbinae⁠(d)
Gen: Columba⁠(d)
Specie: C. livia[1]
Subspecie: Columba livia domestica
Gmelin, 1789[2]
Sinonime
Columba livia rustica

Caracteristici modificare

Actualul porumbel voiajor este rezultat al încrucișării mai multor tipuri de porumbei, ale căror caracteristici principale sunt simțul orientării și morfotipul atletic.[3] Se deosebesc de restul porumbeilor prin vioiciunea lor, viteza de zbor, penajul abundent și strălucitor, coada întotdeauna pliată, gâtul puternic implantat și drept și marea lor rezistență la oboseală. Au o greutate medie între 425 și 525 g pentru masculi și 300 și 480 g pentru femele. [4] Este capabil să străbată distanțe de la 700 la 1000 km într-o singură zi la viteze medii peste 90 km/h.[5]

 
Mesagerul dragostei de Leonard Straszyński.

Porumbelul a fost adoptat de diferite culturi ca simbol pentru a transmite diferite emoții. [6] De exemplu, conform tradiției biblice, un porumbel, prin reîntoarcerea lui la arcă cu o ramură de măslin în cioc, ar fi fost cel care i-ar fi adus lui Noe mesajul că apele, după Potop, s-ar fi retras, devenind astfel simbol al păcii.[7]

Utilizarea porumbeilor ca mijloc de comunicare la distanță este cunoscută din Antichitate. Grecii transmiteau cetăților lor numele câștigătorilor Jocurilor Olimpice prin intermediul porumbeilor, iar legiunile romane aveau porumbare mobile care adăposteau mii și mii de exemplare. Se știe de exemplu, că au fost folosiți în timpul Asediului de la Modena de Marco Antonio în anul 43 î.Hr.[8] Arabii și-au perfecționat utilizarea și i-au folosit, spre exemplu, în luptele lor împotriva cruciaților din Țara Sfântă pentru a afla informații despre mișcările lor. [9]

 
Autobuz de tip B din Londra, transformat într-un porumbar în uz în nordul Franței și al Belgiei,în timpul Primului război mondial.

Folosirea porumbeilor voiajori a devenit indispensabilă în războinica Europă a Epocii Moderne și există exemple de utilizare a acestora în război, ca în cazul asediilor de la Haarlem și Leiden între 1572 și 1574.[9]Astfel, au apărut serviciile regulate de poștă prin intermediul porumbeilor voiajori, precum cei de la Reuters, și au fost emise timbre de utilizare exclusivă pentru aceste servicii.

Utilizarea porumbelului ca mijloc de comunicare a scăzut odată cu apariția telegrafiei fără fir. În prezent, utilizarea sa este aproape exclusiv sportivă, deși unele armate mențin unități specializate pentru cazurile de conflicte militare care ar putea duce la colapsarea telecomunicațiilor.

Teorii despre navigarea porumbelului voiajor exista, doar ca cea mai potrivita este cea in care porumbeii folosesc inclinatia magnetica a Terrei. Chiar daca teoria este foarte credibila, exista o posibilitate ridicata de a fi falsa.

Referințe modificare

  1. ^ Avibase
  2. ^ http://www.itis.gov/servlet/SingleRpt/SingleRpt?search_topic=TSN&search_value=177071.  Parametru necunoscut |editorial= ignorat (posibil, |publisher=?) (ajutor); Parametru necunoscut |formato= ignorat (posibil, |format=?) (ajutor); Parametru necunoscut |título= ignorat (posibil, |title=?) (ajutor); Parametru necunoscut |fechaacceso= ignorat (posibil, |access-date=?) (ajutor); Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ Levi, Wendell (1977 Pg 82). The Pigeon. Sumter, S.C.: Levi Publishing Co, Inc. ISBN 0-85390-013-2.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  4. ^ „The Speed of Birds”. BBC.Co.UK. Arhivat din original (Web article) la 20 de febrero de 2009. Accesat în 4 de enero de 2008.  Verificați datele pentru: |access-date=, |archive-date= (ajutor)
  5. ^ Blechman, Andrew (). Pigeons-The fascinating saga of the world's most revered and reviled bird. St Lucia, Queensland: University of Queensland Press. ISBN 978-0-7022-3641-9. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ „La tradición colombófila en la huerta de Murcia” (pdf). El símbolo de la paloma, ha sido utilizado, por casi todas las civilizaciones como un sistema de transmitir un estado de sosiego, armonía y conciliación. Los egipcios en su escritura ideográfica. Noé soltó a una paloma para encontrar tierra, regresando con una brizna de olivar. Los griegos y romanos sellaban sus mensajes de paz con esta ave. La religión católica, en las Sagradas Escrituras, representa al Espíritu Santo, con la figura de la paloma (Mc. 1,10), en señal de paz y reconciliación. En nuestra era, Salvador Dalí, pintó a la famosa paloma de la paz y reconciliación, que ha sido, y es, una bandera pacifista para todos los colectivos civiles y gubernamentales. 
  7. ^ Génesis 8:11
  8. ^ „La Avicultura Práctica” (pdf) (9). : 35. Mensajera fue la paloma del Arca de Noé, y mensajeras las que empleaban los antiguos marineros de Chipre y Candía para anunciar a sus familias su próximo retorno. Mensajeras fueron también las que utilizaban los Faraones del antigua Egipto; los indios, chinos y persas; los griegos y los romanos que las utilizaron con gran éxito en distintas ocasiones, especialmente en el sitio de Módena, por Marco Antonio, el año 43 antes de Jesucristo.  |first1= lipsă |last1= în Authors list (ajutor)
  9. ^ a b „La Avicultura Práctica” (pdf) (9). : 35. También debieron pertenecer a esa preciosa raza las palomas utilizadas por los musulmanes en Oriente, cuando las guerras de las Cruzadas, como lo fueron sin duda las que salvaran las poblaciones de Harlem y Leyden, sitiadas por nuestros ejércitos en Flandes, allá por los años de 1572 á 1574; las de Amberes y las de San Marcos, en Venecia, á las que aun paga tributo la ciudad de los Dux.  |first1= lipsă |last1= în Authors list (ajutor)

Legături externe modificare