Procesul orbitar al osului palatin

Procesul orbitar al osului palatin (Processus orbitalis ossis palatini) este o apofiză a osului palatin ce se află la partea antero-superioară și laterală a lamei perpendiculare a osului palatin, înaintea scobiturii sfenopalatine. Are o formă cuboidală cu trei fețișoare articulare (maxilară, etmoidală și sfenoidală) și două fețișoare nearticulare (orbitară și pterigopalatină), și înconjoară sinusul aerian al procesului orbitar.

  • Fețișoarele articulare se articulează cu oasele sfenoid, etmoid și maxilar.
  • Fețișoara posterioară (sfenoidală) se articulează cu osul sfenoid, este îndreptată în sus și postero-medial, pe ea se află deschiderea sinusului aerian al procesul orbitar, care comunică de obicei cu sinusul sfenoidal, și este completat de concha (cornetul) sfenoidului.
  • Fețișoara medială (etmoidală) este îndreptată antero-medial și se articulează cu labirintul osului etmoidal.
  • Fețișoara anterioară (maxilară) este alungită, și este îndreptată în jos și antero-lateral, se articulează cu maxila.
  • Sinusul aerian al procesul orbitar, comunică cu celulele etmoidale posterioare, mai rar cu sinusul sfenoidal.
  • Fețișoarele nearticulare nu se articulează cu alte oase.
  • Fețișoara superioară (orbitară) este triangulară, îndreptată supero-lateral și ia parte la formarea părții posterioară a podelei orbitei.
  • Fețișoara laterală (pterigopalatină) este alungită, și este orientată spre peretele medial al fosei pterigopalatine, luând parte la formarea acestui perete.
  • Fețișoara pterigopalatină este separată de fețișoara orbitară de o magine rotunjită care formează partea medială a marginei inferioare a fisurei orbitare inferioare.

Bibliografie modificare

Victor Papilian. Anatomia omului. Ediția a XII-a. 2006