Rodica Bretin

Rodica Bretin
Date personale
Născută	6 noiembrie 1958 (65 de ani) Orașul Stalin, România
Cetățenie	România
Ocupație	scriitoare
Limbi vorbite	limba română

Rodica Bretin (n. 6 noiembrie 1958, Brașov) este o scriitoare română de literatură main-stream, istorică și fantastică.

Rodica Bretin a debutat în anii ’80, perioadă în care comunismul îngrădea libertatea de exprimare a scriitorilor. Nu și imaginația. Fiindcă nu dorea să consemneze „realizările socialismului“, o lume urâtă pe dinafară și pe dinăuntru, a ales genul fantastic drept mod de exprimare, creând lumi în care își afla refugiul din realitate.

Primul ei volum de povestiri, Efect Holografic, apărut în 1985 la Editura Albatros, își propunea să își poarte cititorii pe tărâmuri călcate doar de imaginație, de la societăți dintr-un viitor distopic, la civilizații din trecutul îndepărtat.

Șoimul alb, volum de povestiri publicat în 1987 la editura Facla, a fost tot un exercițiu de evadare din realitatea comunistă. A fost urmat Uriașul cel bun, carte apărută la Editura Creangă, ce reunea basme cu înțelesuri pentru cei mari, dintre care cel mai important era „un om cu adevărat liber trăiește pentru sine, nu cum îi dicteză alții“. După 1989, Rodica Bretin nu a renunțat la tărâmul imaginației, continuând să scrie în cheie fantastică.

Cel care vine din urmă, Omul de nisip, Fortăreața, Casa fără cărți sunt volume de povestiri în care tema favorită rămâne inserția neprevăzutului în existența banal-cotidiană, reacția omului obișnuit pus într-o situație ieșită din comun și, adesea, fără ieșire. Cărțile acestea introduc cititorul într-un univers ce ascultă de legi proprii, în care prind viață monștri născuți din imaginarul colectiv sau din angoase individuale. Îl poartă prin alternative posibile la lumea pe care o știm, fiindcă realitatea, spune autoarea, e doar o fisură care ne traversează închipuirile.

Ce se întâmplă atunci când o hoardă de călăreți ai stepei, venind din trecut, invadează un oraș modern? Când coșmarul unui veteran din Vietnam devine realitate, când eroi din literatura tuturor timpurilor înfruntă destinul într-o casă a morții? Poate Lumea Tăcerii să nască simfonii nemuritoare, iar o fotografie să prindă viață? Ce se poate întâmpla când o femeie din secolul XXI se trezește într-un tablou medieval, când nisipul capătă amintiri, dorințe și trăiri omenești, când un automobil de epocă devine o capcană letală, iar o grădină transformă în materie vegetală trupul fetei care îngrijește copacii? Cum ar fi să trăiești o iubire imposibilă, peste veacuri, sau să-ți târăști umbra nebuniei pe o insulă? Poate ura să dea viață unor ziduri, iar iubirea să le dărâme?

Cartea Amurgul elkilor este la fel de fantastică, fiindcă lumea de acum 30 000 de ani pare mai străină nouă decât o civilizație extraterestră. Povestirile din volum reprezintă o imersiune ficțională în epoca de piatră a ființei și conștiinței umane, demonstrând un adevăr paradoxal: oamenii cavernelor nu erau neapărat inferiori celor de astăzi, doar diferiți. Iar unele caractere s-au pierdut irevocabil, cum ar fi capacitatea neanderthalienilor de a se naște cu „memoria speciei“, posesori ai cunoștințelor acumulate de generațiile anterioare. Unele fragmente ale cărții crează o atmosferă aproape apocaliptică, însă ceea ce pare un sfârșit se vădește a fi un început de lume.

Datorită perioadei în care a făcut cercetare științifică, Rodica Bretin s-a implicat în niște domenii unde până atunci fusese doar creator de ficțiune. Așa au apărut Ultima frontieră și Ecouri din tenebre. Prima este o tansgresiune dincolo de limitele actuale ale cunoașterii umane, atât în timp, cât și în spațiu, într-un univers cu ființe și civilizații atât de esențial străine în­țe­legerii noastre, încât nici măcar nu ni le putem imagina.

În Ecouri din tenebre, ultima și cea mai îndepărtată frontieră este cea dintre viață și moarte. La întrebarea „Există viață după moarte?“ au încercat să răspundă, de-a lungul timpului, teologi, filosofi, istorici, oameni de știință. Ipotezele, cazuistica și explicațiile la care s-a ajuns sunt sintetizate în primele 50 de pagini ale cărții. Mai departe sunt doar povești despre viață și moarte, despre iubire, ură și răzbunări nestinse de trecerea timpului. Adevărul cărții este în fapte, ficțiunea în interpretarea lor și umplerea hiatusurilor narative. Întâmplările relatate sunt șocante, adesea incredibile prin ele însele. Cele din capitolul Păcate eterne, s-au petrecut, cronologic, aproape de zilele noastre, iar o parte dintre martori sau protagoniști sunt încă în viață. Pentru a le proteja identitatea, autoarea le-a schimbat numele și, uneori, datele biografice.

Preocuparea pentru frontierele și provocările ce trebuie abordate din toate unghiurile posibile, a determinat-o pe Rodica Bretin să scrie Vikingii, Războinicii Nordului, o carte de ficțiune istorică despre niște oameni care nu suportau limitările, considerau că orice obstacol era pus acolo doar pentru ca ei să îl poată trece și care au fost înainte de orice exploratori, împingând mereu mai departe granițele lumii cunoscute în vremea lor.

Scris, cronologic, înainte de Vikingii, romanul Fecioara de Fier – o combinație de fantasy, istorie romanțată și thriller – se petrece într-un Ev Mediu nu degeaba numit întunecat: asupra lui se întinsese umbra Inchiziției. În paginile cărții se înfruntă regi, alchimiști, cavaleri și mercenari, rătăciți în labirintul unui război fără reguli și fără cruțare. Făpturi dintr-o rasă mai veche decât timpul, asasini ai Sfântului Oficiu, răzvrătiți cathari − fiecare vrea să învingă cu orice preț și ce nu îi ucide îi face mai puternici. Fecioara de Fier este, într-un fel, o întoarcere la perioada apăsătoare dinainte de 1989. Ce au în comun Inchiziția și comunismul, o dictatură politică și una religioasă? Foarte multe, dar în primul rând pretenția de a controla destinele individuale, de a le împinge în aceeași matcă a uniformității și dezumanizării. Nu science-fictionul a inventat roboții, ci societățile opresive care voiau ca oamenii să trăiască și să gândească după anumite tipare. Excepțiile, cei care înotau împotriva curentului, își plăteau scump actul de rebeliune: uneori cu libertatea, alteori cu viața. Însă chiar dacă luptau împotriva tuturor, la fel ca personajele romanului, se întâmpla − chiar în realitatea neiertătoare a Evului Mediu − să mai și câștige. Iar asta nu era doar o victorie personală. Aducea speranță pentru ceilalți, cei care o pierduseră demult și, credeau ei, pentru totdeauna.

Romanul Protectorii, în trei volume, un thriller cu elemente de urban-fantasy, mizează pe uman, pe ritmul unor sentimente autentice, pe surpriza gesturilor și replicilor firești, care tind să echilibreze senzaționalul poveștii. Nu doar o istorisire despre veșnica înfruntare dintre lumină și întuneric, dintre bine și rău, cartea reprezintă o declarație de dragoste către omul obișnuit. Acesta ignoră însă un adevăr terifiant: dincolo de visurile lui pentru o viață îndestulată, plină de mici bucurii sau glorie efemeră, se poartă războaie milenare, cu mize enorme, între îngerii luminii­ − care îi călăuzesc pe oameni discret, intervenind doar în momentele-cheie ale istoriei −, și îngerii morții, ce se hrănesc cu dezastre și catastrofe.

Tot genului fantastic-realist îi aparțin cele trei nuvele din volumul În zori, când vin îngerii. „Ce se întâmplă în Eden, rămâne în Eden“, e mótto-ul care deschide cartea. Eden este un orășel de provincie unde totul este posibil, îngerii coboară din cer ca să se amestece cu muritorii, o femeie însărcinată poartă copilul unei nimfe din altă lume, iar o fată care își pierde iubitul într-un accident de mașină îl regăsește într-o realitate paralelă. Personajele dintr-o poveste apar și în celelalte, ceea ce transformă volumul într-un roman-puzzle, cu o atmosferă stranie, un fantastic pigmentat cu considerente sociale și parodierea falsului spirit bucolic și fariseismului de provincie.

Cariera

Rodica Bretin s-a născut la Brașov, oraș în care a revenit după trei decenii de activitate literară în București. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România și autoarea a 36 de volume din domeniile fantastic-realist, istorie, paranormal, frontierele cunoașterii. Ca formație profesională este cercetător științific, fiind absolventă a Universității din Brașov, promoția 1982.

Debutează în reviste de literatură în anul 1982. În 1985, la Editura Albatros, îi apare primul volum personal: Efect Holografic. Între 1982 și 2010 i-au apărut proze, traduceri, eseuri și articole culturale în mai multe publicații (printre care The Historian, Science et Vie, Antares-France, România Literară, Astra, Magazin, Meridian, Baricada, Magazin Internațional, Jurnalul de București, Tribuna și START 2001) și antologii din România, Franța, Anglia și Italia.

Între 1986-1990 lucrează ca cercetător științific la MEN-SSCAM București.

În perioada 1991-1996 activează ca lector și ulterior ca redactor șef la Editura Baricada, unde înființează și conduce patru colecții specializate de literatură istorică, fantastică, horror și științifico-fantastică. Tot în perioada 1991-1995 participă și la realizarea seriei de antologii Antares (vol.1-4), în colaborare cu scriitorul Dan Apostol.

În 1997 devine consilier editorial la Editura Nova, unde, între 1998-2001, ocupă funcția de redactor șef. Participă la cercetările istorice și arheologice efectuate în 1998 în Languedoc, Franța, și în 2002 la Milano, în Italia. În perioada 2003-2006 este lector la redacția Știință-Frontierele Cunoașterii a Editurii Cartea de Buzunar.

În mass-media audio-vizuală realizează sau colaborează la emisiuni difuzate între 1982 și 2015 de posturi de televiziune și radio din Franța și România (Arte, TV 5, TVR 2, Radio România 2 și Radio România Internațional). Între 1993 și 1996 a fost realizator de programe TV (cinematografie fantastică și de artă) și redactor-șef la Compania Națională de Film, Televiziune și Video Canal b.

Între 2015 și 2023 publică proză, eseuri, articole în reviste literare din România (Viața românească, Luceafărul de dimineață, Convorbiri literare, Familia, Opt motive, Vatra, Tribuna, Curtea de la Argeș, Leviathan, Egophobia, Libris, Utopiqa, Literadura, Epithet, Ateneu, Spații culturale, Timpul, Caiete Silvane, Vatra Veche, Euphorion, Caligraf, La Mongolu, Helion, Planeta Babel, Astralis, Banchetul, Hyperion, Neuma, Lumină lină, Revista de suspans, Galaxia 42, Paradox, Famost) și din străinătate: The Historian (Marea Britanie), Antares (Franța), Cirsova Magazine, Four Star Stories, Aphelion, Gracious Light, (SUA) Teoria Omicron, Maquina Combinatoria (Ecuador).

Afilieri

• Membră a Uniunii Scriitorilor din România (din 1991);
• Membră a PEN Club Român;
• Membră în Asociația Autorilor de Ficțiune;
• Membră a Fantasia Art Association din Cornwall, Marea Britanie.

Bibliografie

Beletristică

• Efect holografic, povestiri (Editura Albatros, 1985)
• Șoimul Alb, povestiri (Editura Facla, 1987)
• Uriașul cel Bun, povestiri (Editura Ion Creangă, 1989)
• Drumul fără Sfârșit, povestiri (Editura Baricada, 1991)
• Cel care Vine din Urmă, povestiri (Editura Baricada, 1993)
• Lumea lui Hind, povestiri (Editura RAI Coresi, 1998)
• Omul de Nisip, povestiri (Editura Image, 2000)
• Fecioara de Fier, roman (Editura CNI Coresi, 2002; ediția a II-a Editura Cartea de Buzunar, 2006; ediția a III-a Editura Eagle, 2014, ediția a IV-a Editura Tritonic, 2017)
• Cetatea fără trecut, povestiri (Editura Nemira, 2015)
• Fortăreața, povestiri (Editura Tritonic, 2016)
• Oameni și Zei, roman, volumul 1, seria Protectorii (Editura Tritonic, 2017)
• Poarta Stelară, roman, volumul 2, seria Protectorii (Editura Tritonic, 2018)
• Elysium, roman,volumul 3, seria Protectorii (Editura Tritonic, 2019)
• Casa fără cărți, povestiri (Editura Pavcon, 2020)
• Amurgul elkilor, povestiri (Editura Creator, 2021)

Istorie și Frontierele Cunoașterii

• Dosarele Imposibilului (Editura Cartea de Buzunar, 2003)
• Tunelul Timpului (Editura Cartea de Buzunar, 2003)
• Poarta Vrăjitoarelor (Editura Cartea de Buzunar, 2004; Editura Nemira 2015)
• Poltergeist - Atacatori Invizibili (Editura Cartea de Buzunar, 2005)
• Misterul Lumilor Paralele (Editura Cartea de Buzunar, 2006)
• Naufragiați în Timp (Editura Cartea de Buzunar, 2006)
• Călătorii în timp și lumi paralele (Editura Nemira, 2015)
• Cronicile Imposibilului (Editura ePublishers, 2015)
• Războinicii Nordului (Editura ePublishers, 2015)
• Ecouri din tenebre (Editura Crux Publishing, 2016; ediția a II-a, Editura Creator Brașov, 2022)
• Ultima frontieră (Editura Pavcon, 2021)
• Vikingii (Editura Creator, 2023)

Antologii

• a realizat în colaborare cu scriitorul Dan Apostol seria Antares, vol 1 - 4 (Editura Baricada, 1991-1995), antologii dedicate literaturii fantastice și culturii enciclopedice.
• a realizat și tradus Cronici din Lumi Interzise (Editura AGER, 2003), antologie de literatură fantastică.
• a realizat și tradus Vânătorii Lumii de Dincolo (Editura Cartea de Buzunar, 2006), antologie de literatură fantastică.

Povestiri

• Din volumul CETATEA FĂRĂ TRECUT: Efect holografic, Generația omega, Shaba, Aralda, Cristalul negru, Pasărea Thul, Omul-tigru, Noaptea Sanyasinilor, Ultimul gdar, Vânătorul de freli, Lumea wurilor, Zorii pustiei, Cetatea fără trecut, Valea sadralilor, Călăreții de fier, Eldorado.
• Din volumul CASA FĂRĂ CĂRȚI: Revolta îngerilor, Casa fără cărți, Întoarcerea, Cel care vine din urmă, Undeva cândva, Fotografia perfectă, Lumea tăcerii, Ora pro nobis, Fortăreața.
• Din volumul FORTĂREAȚA: Conquistadorul, Negura, Omul de nisip, Bătrâna Doamnă, Revolta îngerilor, Mireasa din grădină, Pasărea Albă, Fortăreața.
• Din volumul AMURGUL ELKILOR: Războiul pentru Alana, Lumea lui Hind, Vânătoarea celorlalți, Copacul schimbării, Chemarea adâncurilor, Muntele ce vine, Amurgul elkilor.

Traduceri

• Dale Cooper, de Scott Frost (1993)
• Amantul doamnei Chatterley, de D.H. Lawrence (1993)
• În umbra ghilotinei, de O. Le Baron (1994)
• Leul uriaș, de J.H. Rosny-Aîné (1993, în colaborare)

Premii

• Premiul pentru Cea mai bună proză străină la Festivalul Internațional al Artei Fantastice de la Annecy, Franța, (1996), pentru nuvela Negura.
• Premiul Volaverunt la Festivalul de la Valencia Spania, (2001), pentru nuvela Conquistadorul.
• Premiul pentru Cel mai bun roman străin acordat de Fantasia Art Association, (2005), pentru romanul Fecioara de Fier, publicat în serial de revista The Historian din Truro, Cornwall, Marea Britanie.
• Premiul COLIN, ediția a VII-a, 2017, categoria volum de proză scurtă fantastică pentru Cetatea fără Trecut, Editura Nemira, București, 2015.
• Premiul OPERA OMNIA, decernat la cea de-a 40-a ediție a Convenției Naționale a Cluburilor și Autorilor de science-fiction din România, Timișoara 2019.
• Premiul celei de-a 43-a Convenții Naționale Romcon, 2022, pentru nuvela Amurgul elkilor, din volumul cu același titlu apărut la Editura Creator, Brașov, 2021. 
• Premiul Daniel Drăgan acordat în 2022 de Asociația „Buna Vestire“ din Miercurea-Ciuc și Filiala Brașov a Uniunii Scriitorilor, pentru volumul de povestiri Amurgul elkilor.
• „Premiul Ficțiunea“, 2023, pentru povestirea A opta moarte, apărută în revistă în septembrie 2022.

Bibliografie

• John Clute, Peter Nicholls, Eds., The Encyclopedia of Science Fiction, Orbit, London, 1993
• Dicționar SF, Editura Nemira Arhivat în 22 mai 2007, la Wayback Machine.
• Mihai Dan Pavelescu (coord): Dicționar SF, Editura Nemira, București, 1999, ISBN 973-569-355-0
• Catalog de prezentare al autorilor, Editura Cartea de Buzunar, București, 2006
• Jean-Pierre Moumon: Antares, La Valette, France, 1987 si 2008
• The Historian, Truro, Cornwall, Great Britain, 2006
• Ștefan Vida Marinescu, Mihail Gramescu: Arca îmblânzitorilor de fantasme, Editura EuroVida, București, 2000
• Site-ul Uniunii Scriitorilor din România: [http://www.uniuneascriitorilor.ro/afișare.php Liste membri - Filiala București]
• Dicționarul scriitorilor români de azi, Editura Porțile Orientului, Iași, 2011
• Dicționarul autorilor români contemporani, Editura Arial, Ploiești, 2013
• Personalități feminine contemporane din România, Editura Meronia, București, 2013
• Enciclopedia scriitorilor români contemporani de pretutindeni, Editura Pasărea Phoenix, Chișinău, Republica Moldova, 2020

Legături externe

• Site-ul Uniunii Scriitorilor din România: Liste membri - Filiala București Arhivat în 23 martie 2009, la Wayback Machine.
• tripod.com: Generația ’80 a fandomului românesc
• Revista Caiete Silvane, ediția 19 mai 2007

Vezi și

• Fantezie eroică