Rol de gen

Rolurile de gen reprezintă atitudinile și comportamentele dominante pe care societatea le asociază cu fiecare sex. Acestea includ drepturile și responsabilitățile normative pentru bărbați și femei într-o anumită societate. De exemplu a da naștere unui copil este un rol de sex (specific femeilor) în timp ce a avea grijă, a crește un copil este un rol de gen, care este de cele mai multe ori atribuit femeilor dar poate fi îndeplinit și de către bărbați.

Explicația socială a rolurilor de gen

Rolurile sociale în general și rolurile de gen în particular sunt modelate deși reflectă caracteristicile structurale ale societății și culturii. Aceste așteptări larg împărtășite produc presiuni sociale astfel încât oamenii simt nevoia să se conformeze lor.

Evoluția rolurilor de gen

Rolurile de gen pentru care sunt socializați permanent bărbații și femeile se schimbă în timp, variază între și în interiorul comunităților și culturilor ca rezultat al schimbărilor istorice, sociale, economice, politice și culturale (de exemplu mișcarea feministă a secolului XX a influențat semnificativ atitudinile tradițional-conservatoare privind rolurile de gen).

Efecte ale rolurilor de gen

Conformismul conținut de rolurile de gen tradiționale, dincolo de avantajele evidențiate de exemplu de funcționalism (care consideră de exemplu că prin conservarea complementarității rolurilor masculine și feminine se menține funcționarea optimă a societății) are efecte negative asupra indivizilor. Multe cercetări au dovedit de exemplu existența unui număr mai mare de depresii printre femeile gospodine față de cele care au servici sau mortalitatea masculină mai ridicată față de cea feminină legată de presiunea socială specifică rolurilor publice masculine.

Teorii privind rolurile de gen

În sociologie rolurile de gen au fost abordate din perspective diferite:

(a) funcționalistă cu accent pe complementaritatea rolurilor de gen (roluri expresive vs. instrumentale) astfel încât să se mențină echilibrul și stabilitatea organismului social luat ca totalitate.

(b) social conflictualistă, în prelungirea teoriilor marxiste, cu accent pe conflictul între roluri și pe importanța factorul economic în explicarea inegalităților de gen

(c) interacționalismului simbolic cu accent pe aspectele microsociale de analiză ale rolurilor de gen, pe interacțiunile dintre oameni prin intermediul cărora se negociază și se creează realitatea.

(d) feministă în interiorul căreia (1) genul ocupă un loc central (2) relațiile de gen sunt considerate problematice fiind legate de inegalitate, contradicție și constrângere, (3) relațiile de gen nu sunt nici naturale nici de neschimbat ci sunt produs la factorilor socio culturali și istorici. Desigur și în cadrul teoriilor feministe, putem distinge variante liberale, socialiste, marxiste, radicale, multiculturale de abordare a tematicii rolurilor de gen.

Teoriile feministe privind rolurile de gen

Teoriile feministe consideră că societatea atribuie în mod arbitrar sexului biologic comportamente specifice de gen. În sociologia feministă este criticată utilizarea genului exclusiv în termeni de roluri de gen pentru că aceștia ar fi depolitizați, rupți de contextul istoric (aistorici) și chiar neadecvați (de ce nu vorbim și de roluri de clasă, se întreabă feminiștii). Teoriile feministe susțin faptul că accentul excesiv pus în explicarea inegalităților dintre femei și bărbați pe rolul socializării ignoră natura socială a genului. Polarizând excesiv diferențele masculin/feminin aceste interpretări presupun o natură complementară a rolurilor feminine/masculine și o legitimare a așteptărilor de gen și implicit a inegalităților de gen.

O asemenea perspectivă nu servește, spun criticii feminiști, scopurilor sociologiei. Din această perspectivă înțelegem cum au devenit oamenii persoane gen-izate dar nu ne putem explica originea structurii sociale a inegalităților de gen. Accentul, spun sociologii feminiști, trebuie pus pe stratificarea de gen și nu pe gen în sens de roluri de gen, pe studierea naturii de gen a aranjamentelor sociale și structurale și nu pe analiza caracteristicilor de gen individuale.

Note

• Gamble, Sarah, (ed.), 1999, The Icon Critical Dictionary of Feminism and Postfeminism, Cambridge: Icon Books.
• Gilles, Ferréol (coord.), 1998, Dicționar de sociologie, București: Ed.Polirom.

Hirata, Helena, Senotier, Danièle, Laborie, Francoise, Le Doaré, Hélène, (coord.), 2000, Dictionnaire critique du féminisme, Presses Universitaires de France-P.U.F.

• Lindsey, L. Linda, 1997, Gender Roles. A Sociological Perspective. Third Edition.

Prentice Hall, Inc.

Bibliografie

1. Dragomir, O, Miroiu M, Lexicon feminist, Polirom, Iași, 2002.