Sevastopol

oraș din Crimeea, teritoriu revendicat atât de Ucraina, cât și de Rusia

Sevastopol (în lb. ucraineană și în rusă Севастополь iar Акъяр/Aqyar în tătară crimeeană) este cel mai mare oraș al Republicii Autonome Crimeea, republică aflată în componența Ucrainei, în prezent ocupată ilegal de Rusia. Port la Marea Neagră. Orașul Sevastopol număra în anul 2004 o populație de 378.000 de persoane, dintre care 74% erau etnici ruși , 21% ucraineni, iar 5% alte naționalități (tătari, armeni, evrei, greci, bieloruși etc.). În 2011, s-a estimat că populația din această localitate rusă ar fi fost de 340.297 locuitori.

Sevastopol
Севастополь
—  oraș[*], oraș mare, oraș federal al Rusiei, oraș port[*] și oraș din Ucraina[*]  —

Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Map
Sevastopol (Ucraina)
Poziția geografică în Ucraina
Coordonate: 44°36′18″N 33°31′21″E ({{PAGENAME}}) / 44.605°N 33.5225°E

ȚarăUcraina (de iure)
Rusia (de facto)

KOATUU8500000000
Atestare Modificați la Wikidata

Guvernare
 - guvernatorul Sevastopolului[*]Mikhail Razvozhayev[*][[Mikhail Razvozhayev (Russian statesman and politician)|​]] (Obșcerossiiski narodnîi front[*][[Obșcerossiiski narodnîi front (political coalition in Russia started in 2011 by then-Prime Minister of Russia Vladimir Putin to provide United Russia with "new ideas, new suggestions and new faces")|​]])

Suprafață
 - Total863,6 km²
Altitudine100 m.d.m.

Populație (2022)
 - Total485.386 locuitori

Fus orarUTC+3[1]
Cod poștal99000–99699
Prefix telefonic0692

Localități înfrățite
 - Sankt PetersburgRusia
 - GalațiRomânia
 - Petropavlovsk-KamceatskiRusia
 - FerraraItalia
 - BelgorodRusia
 - KronstadtRusia
 - SeverodvinskRusia

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Poziția localității Sevastopol
Poziția localității Sevastopol
Poziția localității Sevastopol

Din 18 martie 2014, este parte a Republicii Crimeea, subiect al Federației Ruse, ca urmare a unei anexări nerecunoscute nici de Ucraina, nici de o parte a comunității internațională.

Contextul istoric modificare

Până la declararea independenței Ucrainei, la 24 august 1991, în Baza Navală Sevastopol era staționată Flota militară a Uniunii Sovietice din Marea Neagră care, după destrămarea URSS, a devenit Flota rusă.

Staționarea Flotei ruse din Marea Neagră în Baza Navală Sevastopol a fost reglementată prin „Acordul de prietenie dintre Ucraina și Federația Rusă” semnat în anul 1997, la vizita lui Boris Elțin la Kiev. După semnare, au continuat să existe tensiuni între cele două state privind „Acordul” și respectarea celor 10 protocoale de aplicare a acestuia. În ceea ce privește semnalizarea maritimă, specialiștii militari din Ucraina considerau că aceasta trebuie să fie sub jurisdicția propriului Minister al Transporturilor. Acordul din 1997 prevedea că problema va fi rezolvată printr-un protocol special, dar acest lucru nu s-a realizat și nu s-au transferat părții ucrainene farurile, care au continuat să aparțină Federației Ruse.[2]

Miercuri, 21 aprilie 2010, Dmitri Medvedev, președintele Rusiei, și omologul său ucrainean Viktor Ianukovici au anunțat menținerea și după 2017 a bazei navale ruse în Ucraina, încă 25 de ani, în schimbul unei reduceri de 30% a prețului pentru gazele naturale ruse livrate Kievului, o reducere considerată ca o parte din chiria plătită de Rusia pentru această bază.[3]

Marți, 27 aprilie 2010, parlamentele rus și ucrainean au ratificat acordul de prelungire cu 25 de ani, până în 2042, a contractului de închiriere bazei navale de la Sevastopol de către Flota rusă a Mării Negre.[4]

În iarna 2013-2014, după ce în prealabil a refuzat unilateral semnarea Acordului de asociere al Ucrainei la Uniunea Europeană (parte a Parteneriatului Estic), Ianukovici a fost ținta unor proteste pro-europene de masă, care s-au soldat în cele din urmă cu demiterea sa.

Pentru ca, printr-o eventuală semnare a Parteneriatului Estic, de noua conducere a Ucrainei, baza navală de la Sevastopol să nu intre sub influența NATO, care ar fi eliminat Flota rusă din Sevastopol, Rusia a organizat Intervenția armată rusă în Ucraina din 2014 care a avut ca rezultat ocuparea si anexarea peninsulei Crimeea.

A fost organizarea unui referendum prin care populația să voteze sub ocupatie militara anexarea Crimeii la Rusia.

Personalități născute aici modificare

Note modificare

  1. ^ Федеральный закон от 21.07.2014 № 248-ФЗ "О внесении изменений в Федеральный закон "Об исчислении времени" (în rusă) 
  2. ^ „Buletinul Forțelor Navale nr. 7/2007, p. 11” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  3. ^ Flota rusă la Marea Neagră va rămâne în Crimeea încă 25 de ani
  4. ^ Bătaie cu ouă în Parlamentul Ucrainei din cauza flotei rusești

Vezi și modificare


  Subdiviziunile Republicii Autonome Crimeea, Ucraina  
Raioane:

Raionul Bahcisarai | Raionul Bilohirsk | Raionul Ciornomorske | Raionul Djankoi | Raionul Kirovske | Raionul Krasnohvardiiske  Raionul Krasnoperekopsk | Raionul Lenine | Raionul Nijniohirski | Raionul Pervomaiske | Raionul Rozdolne | Raionul Saki | Raionul Simferopol | Raionul Sovietskîi

Municipalități:

Municipalitatea Alușta | Municipalitatea Armiansk | Municipiul Djankoi | Municipalitatea Eupatoria | Municipalitatea Kerci | Municipalitatea Krasnoperekopsk | Municipiul Saki | Municipalitatea Simferopol | Municipalitatea Sudak | Municipalitatea Feodosia | Municipalitatea Ialta

Orașe:

Alupka | Alușta | Armiansk | Bahcisarai | Balaklava | Bilohirsk | Ciornomorske | Djankoi | Feodosia | Foros | Gaspra | Hurzuf | Ialta | Ievpatoria | Inkerman | Kacia | Kerci | Kirovske | Koktebel | Koreiiz | Krasnohvardiiske | Krasnoperekopsk | Lenine | Livadia | Masandra | Nikita | Nîjnohirskîi | Novi Svet | Partenit | Perekop | Pervomaiske | Rozdolne | Saki | Sevastopol | Simeiz | Simferopol | Sovietskîi | Starîi Krîm | Sudak | Șciolkine