Sonia Larian

scriitoare română

Sonia Larian (nume la naștere Ariane Lewenstein) (n. 15 mai 1931, București[1] actualmente decedată, a murit la Paris) este o scriitoare originară din România.

Este fiica Antoniei (născută Reissman) și a lui Mordco Lewenstein .[2]

Studii modificare

A absolvit Facultatea de Filologie, Universitatea din București.[3]

Avtivitatea profesională modificare

În timpul liceului a fost redactor la Revista elevilor (1947-1950), apoi redactor la Viața românească (1950-1958), Contemporanul și România literară.[2]

A debutat în presă în 1947 și în volum în 1952, cu povestiri pentru copii.[3]

Expatrierea modificare

Împreună cu soțul său, criticul literar Lucian Raicu, Sonia Larian s-a stabilit la Paris în 1986[4], după ce plecaseră ințial în Germania, unde aveau o invitație la Universitatea din Heidelberg.[5]

Din acest motiv, romanul Bietele corpuri, apărut în 1986, a fost retras de pe piață de autoritățile comuniste la puțin timp de la apariție, fiind reeditat în 2004.[6]

Opera literară modificare

  • Cei dintr-a V-a (în colaborare cu Victor Vântu), București, 1952;
  • Ghiduș Arcăduș, București, 1953;
  • Prietenul meu Vasile Clăbuc, București, 1956;
  • Cutia de sticlă, Editura: Tineretului, București, 1957;
  • Șmecherul în paradis, cu ilustrații de Val Munteanu, București, 1957;
  • Băiețașul din stele, cu ilustrații de Tia Peltz, București, 1958;
  • Călătorii extraordinare la grădiniță și la școală, București, 1961;
  • Continentul colorat sau Prima călătorie a lui Aurel Pistru, București, 1964;
  • Biblioteca fantastică, București, 1976;
  • Bietele corpuri, București, 1986.

Note modificare

  1. ^ Jews in Eastern Europe: Romanian Literature
  2. ^ a b Iulian Apostu: Evreii și comunismul - Cazul României (1944-1965)
  3. ^ a b „Catalog de autori”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „Alex. Ștefănescu: Lucian Raicu - Reflecții asupra condiției de scriitor. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Ileana Mălăncioiu: Recursul la memorie. Convorbiri cu Daniel Cristea-Enache, Editura Polirom, 2003
  6. ^ Bietele corpuri[nefuncționalăarhivă]