Târgu Jiu

municipiu din județul Gorj, România

Târgu Jiu este municipiul de reședință al județului Gorj, Oltenia, România, format din localitățile componente Bârsești, Drăgoieni, Iezureni, Polata, Preajba Mare, Romanești, Slobozia, Târgu Jiu (reședința) și Ursați.

Târgu Jiu
—  municipiu și reședință de județ[*]  —

Stemă
Stemă
Târgu Jiu se află în România
Târgu Jiu
Târgu Jiu
Târgu Jiu (România)
Localizarea orașului pe harta României
Târgu Jiu se află în Județul Gorj
Târgu Jiu
Târgu Jiu
Târgu Jiu (Județul Gorj)
Localizarea orașului pe harta județului Gorj
Coordonate: 45°02′02″N 23°16′29″E ({{PAGENAME}}) / 45.03389°N 23.27472°E

Țară România
Județ Gorj

Atestare documentară1406

ReședințăTârgu Jiu[*]
Componență

Guvernare
 - primar al municipiului Târgu Jiu[*]Marcel Laurențiu Romanescu[2] (PNL, iunie 2017)

Suprafață[3]
 - Municipiu161 km²
 - Urbană38,784 km²
Altitudine maximă326 m.d.m.
Altitudine minimă210 m.d.m.

Populație (2021)
 - Municipiu73.545 locuitori
 - Densitate1.097 loc./km²

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal21 0xxx
Prefix telefonic+40 x53[1]

Localități înfrățite
 - LauchhammerGermania Germania
 - NociItalia Italia
 - PendikTurcia Turcia
 - YambolBulgaria Bulgaria
 - ForbachFranţa Franța
Plăcuțe de înmatriculareGJ

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Poziția localității Târgu Jiu
Poziția localității Târgu Jiu
Poziția localității Târgu Jiu

Istorie modificare

 
Țărani la piața din Târgu Jiu la începutul secolului XX

Municipiul Târgu Jiu și-a luat numele de la vijeliosul râu Jiu de care este străbătut de la nord la sud și care, în decursul timpului, și-a mutat albia de la Dealul Prejbei înspre apus, formând trei terase care constituie teritoriul de azi al localității. Înainte de cucerirea Daciei de către romani, localitatea era un sat aflat pe un teritoriu cu insule și păduri, situate între cursurile Jiului, Hodinăului, Voivodiciului, Putnei și Paschiei. El oferea astfel un bun adăpost locuitorilor, pe care îi apăra împotriva năvălirilor din afară.

 
Imagine dinspre Coloana Infinitului

Aici se intersectau importante drumuri comerciale care făceau legătura între Dunăre, Drobeta Turnu-Severin și Transilvania cu un centru roman de pe Olt. În preajma sa staționau cohorte romane, încartiruite în așezări fortificate. În timpul războaielor de cucerire a Daciei, o parte din armata romană, conform mărturiilor istorice, a trecut prin localitate. Eruditul om de cultură gorjean Alexandru Ștefulescu susține într-o lucrare a sa despre Târgu Jiu, că în vremea romanilor localitatea era un vicus, o stațiune comercială. Săpăturile efectuate pentru construirea liniei ferate Târgu Jiu - Rovinari au scos la iveală în partea de sud-est a orașului un mozaic, țiglă și cărămizi romane, precum și ceramică asemănătoare celei descoperite în apropierea castrului roman de la Bumbești-Jiu.

Orașul este menționat pentru prima oară în anul 1406 sub numele de "Jiul", într-o poruncă dată mănăstirii Tismana de către voievodul Mircea cel Bătrân. Tot în secolul al XV-lea, localitatea apare pentru prima dată în documente având calitatea de târg. Cu timpul, în izvoarele istorice apar și mențiuni ce indică o cristalizare a vieții orășenești. Orașul pomenit ca atare, de un document din anul 1611 dat de Radu Mihnea, este atestat ca organizare municipală, având la conducerea treburilor orășenești un jude și mai mulți pârgari. În secolele XVI-XVII, istoria orașului consemnează unele lupte ale locuitorilor săi cu vecinii, pentru hotărnicirea proprietății Târgu Jiului. Starea economică înfloritoare a unora dintre ei le permitea în timpul domniei lui Neagoe Basarab să-și cumpere noi suprafețe de pământuri.

În secolul al XVII-lea Târgu Jiu îndeplinește funcția de reședință a Gorjului. El a adăpostit adesea, în vremuri de restriște, pe unii domnitori ai țării cum ar fi: Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu. În anul 1631 orașul a fost teatrul conflictului dintre trupele boierului Matei Basarab și cele ale lui Leon Vodă Tomșa. În anul 1716, la Târgu Jiu și Bengești au fost înfrânte cetele trimise de către Nicolae Mavrocordat împotriva boierilor ostili turcilor. Împotriva acestui domnitor avea să se lanseze, în 1719 memoriul a 66 de boieri gorjeni către principele Eugeniu de Savoia în care se plângeau de fărădelegile boierilor Băleanu și Știrbei, partizani ai turcilor. La sfârșitul secolului XVIII și la începutul secolului XIX, orașul este supus jafurilor unor bande turcești, pasvangii la 1800, cârjalii și adalăii la 1814-1815.

În prima jumătate a secolului al XIX-lea orașul este martorul unor evenimente însemnate. Astfel, la 21 ianuarie 1821 venind de la București, Tudor Vladimirescu ajunge la Târgu Jiu, unde găsește elemente favorabile marilor sale planuri, pe care le va susține câteva zile mai târziu pe Câmpia Padeșului. În anul revoluționar 1848, locuitorii orașului, în prezența reprezentanților guvernului provizoriu demonstrează împotriva Regulamentului Organic pe care îl ard pe Dealul Prejbei. Un episod aparte, în istoria bătăliilor de pe Jiu din toamna anului 1916, îl constituie lupta de la Podul Jiului din 14 octombrie 1916. "Aici - spune un document contemporan - bătrânii, femeile, cercetașii și copiii Gorjului au oprit năvala vrăjmașă, apărandu-și cu vitejie căminurile".

Din rândul populației gorjene s-a ridicat și tânăra eroină Ecaterina Teodoroiu originară din Vădeni, azi cartier al orașului, care și-a dat viața pentru apărarea pământului strămoșesc în timpul luptelor de la Mărășești din 1917. Pentru cinstirea memoriei acesteia, precum și a celorlalți eroi gorjeni în anul 1937 a fost realizat, sub conducerea lui Constantin Brâncuși, ansamblul monumental devenit celebru pe toate meridianele globului.

În anul 1992 s-a decis înființarea Universității "Constantin Brâncuși" din Târgu-Jiu cu următoarea structură:Facultatea de Inginerie și Facultatea de Științe.Astăzi ,Universitatea numără 25 de programe de studii pentru ciclul de studii universitare de licență și 20 de specializări de master universitar.

Lagărul de la Târgu Jiu modificare

Geografie modificare

Municipiul Târgu Jiu se află la intersecția paralelei 45° latitudine nordică cu meridianul de 23° longitudine estică, la jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord, în plină zonă temperată. Așezat la 18 km spre sud de lanțul Munților Carpați , în cuprinsul Podișului Getic , în Depresiunea Târgu Jiu – Câmpul Mare sau Depresiunea Olteană (una dintre cele mai întinse depresiuni subcarpatice intracolinare) la nord de confluența Amaradiei Pietroase cu Jiul, municipiul are o desfășurare de la nord la sud pe o lungime de aproximativ 13 km de-a lungul râului Jiu, de o parte și de alta, iar de la vest la est o întindere de circa 10 km.

Vecini

Clima modificare

Este temperat continentală de deal, cu 190 de zile fără îngheț, cu precipitații neuniform repartizate, cu vânt dominant dinspre nord, pe Valea Jiului. Temperatura aerului, variază în limite largi ca urmare a diferențelor mari de altitudine a reliefului. Mediile anuale sunt de 10,2 °C la Târgu Jiu, în depresiune, de aproximativ 3 °C pe munții cu altitudini mijlocii și de 0 °C sau sub 0 °C pe munții înalți.

Temperatura medie a aerului (media lunară și anuală)*
Perioada Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
1901-2000 -1,5° 0,6° 5,7° 11,1° 16,3° 19,6° 21,5° 20,9° 16,8° 11,2° 5,7° 1,2° 10,7°
2006 -1,7° 0,0° 5,0° 12,4° 16,2° 19,5° 23,6° 20,1° 17,5° 12,5° 6,4° 2,1° 11,1°
Maxima și minima absolută lunară în perioada 1901-2000
Anul 1979 1994 1952 1950 1950 1938 1939 1952 1946 1935 1926 1957
Maxima 17,4° 20,5° 28,2° 32,0° 34,5° 38,4° 39,6° 41,0° 39,7° 33,8° 27,1° 20,2°
Anul 1963 1935 1932 1931 1935 1962 1962 1949 1970 1971 1922 1927
Minima -35,3° -29,2° -20,0° -5,2° -5,0° 2,2° 5,9° 5,0° -1,9° -6,8° -15,4° -24,8°
Precipitații (media lunară și anuală în mm)
1901-2000 39,1 37,5 36,5 48,2 63,4 81,0 58.3 51,5 43,9 49,7 48,7 49,4 583,9
2006 30,3 41,7 49,3 78,8 50,2 87,8 50,4 98,0 24,6 17,4 31,3 21,3 581,1
*Anuarul statistic al României 2007'[1]'

Demografie modificare



 

Componența etnică a municipiului Târgu Jiu

     Români (82,62%)

     Romi (2,97%)

     Alte etnii (0,18%)

     Necunoscută (14,23%)




 

Componența confesională a municipiului Târgu Jiu

     Ortodocși (82,88%)

     Alte religii (1,8%)

     Necunoscută (15,32%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Târgu Jiu se ridică la 73.545 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 82.504 locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (82,62%), cu o minoritate de romi (2,97%), iar pentru 14,23% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,88%), iar pentru 15,32% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Târgu Jiu - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație modificare

Municipiul Târgu Jiu este administrat de un primar și un consiliu local compus din 21 consilieri. Primarul, Marcel Laurențiu Romanescu, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din iunie 2017. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal10          
Partidul Social Democrat7          
Partidul PRO România2          
Partidul Verde2          

Municipiul Târgu Jiu este reședința de județ a județului Gorj și are în administrație, în afara localității principale, și alte opt localități: Slobozia, Bârsești, Polata, Ursați, Drăgoieni, Iezureni, Preajba Mare, Românești.

Stema modificare

Stema orașului Târgu Jiu a fost adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 1540 din 18 decembrie 2002 și publicată în Monitorul Oficial nr. 30 din 21 ianuarie 2003. Ea se compune dintr-un scut despicat în pal, având următoarea înfățișare: în partea dreaptă și în partea stângă se află un camp de argint cu lei, afrontați, de culoare naturală, armați și cu limbile roșii, ținând fiecare o spadă neagră. În centru, în camp albastru, este reprezentată Coloana infinitului, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală, de argint, formată din șapte turnuri crenelate (coroana murală cu 7 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu, reședință de județ).

Leii sunt vechiul simbol al Olteniei, Valahia Mică, după cum o găsim în documentele medievale. Spada este simbolul vitejiei și al consecvenței locuitorilor de pe aceste meleaguri. Coloana infinitului este emblematică pentru municipiul Târgu Jiu, aceasta legându-și numele de activitatea creatoare a lui Constantin Brâncuși.

Personalități gorjene modificare

 
Constantin Brâncuși
 
Bustul lui Constantin Stanciovici Brănișteanu: întemeietorul învățământului public în Gorj, primul primar al orașului Târgu Jiu (1864-1868)

Educație modificare

Școli generale

  • Școala Nr. 1 „Gheorghe Tătărăscu”
  • Școala Nr. 2 „Ecaterina Teodoroiu”
  • Școala Nr. 4 „Alexandru Ștefulescu”
  • Școala Nr. 5 „Voievod Litovoi”
  • Școala Nr. 6 „Sfântul Nicolae”
  • Școala Nr. 7 Vădeni
  • Școala Nr. 8 „Constantin Săvoiu”
  • Școala Nr. 11 „Pompiliu Marcea”
  • Școala Nr. 12 „Constantin Brâncuși”

Licee și colegii

  • Colegiul Național „Tudor Vladimirescu”
  • Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu”
  • Colegiul Național „Spiru Haret”
  • Colegiul Economic „Virgil Madgearu”
  • Colegiul Tehnic Nr. 2
  • Colegiul Tehnic „Henri Coandă”
  • Colegiul Tehnic „G-ral Gheorghe Magheru”
  • Liceul Teologic „Sfântul Nicodim”
  • Liceul cu Program Sportiv
  • Liceul de Muzică și Arte Plastice „Constantin Brăiloiu”
  • Grup Școlar Energetic Nr. 1
  • Liceul Tehnologic „Ion Mincu” Nr. 4
  • Colegiul Auto „Traian Vuia”
  • Liceul Tehnologic Bârsești
  • Liceul de Informatică „Victor Daimaca” (particular)

Școli postliceale

  • Școala Postliceală Sanitară „Omenia”
  • Școala Postliceală Sanitară „Carol Davila”
  • Școala Sanitară de Stat
  • Școala Sanitară Postliceală „Hipocrate”

Universități

Instituții educaționale

  • Palatul copiilor

Sport modificare

Orașul Târgu Jiu susține financiar sportul, sprijinind echipele de mai jos, dar și multe alte activități sportive.

Fotbal:

Baschet:

Handbal:

Centre comerciale modificare

  • Shopping City Târgu Jiu
  • Centru Comercial Lotus Parâng (Supermarket Profi, SensiBlu, Vodafone, Avon, Leonardo, Roka, Moda Aliss, TimeOut, Danik, Puma, Jolidon, Diverta, B&B, Lotto, Germanos, Telekom, Domo)[2] Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Centru Comercial Lotus Păltiniș
  • Complex Comercial Favorit
  • Complex Comercial Rodna
  • Complex Comercial Oliana
  • Complex Comercial Mirese
  • Profi 9 Mai [3]
  • Profi A. I. Cuza [4]
  • Hypermarket Kaufland (Domo, Inmedio, SensiBlu, Telekom)
  • Hypermarket Carrefour ( in Shopping City Targu Jiu)
  • Supermarket Succes x60 (80-250 mp, majoritatea non stop)
  • LIDL
  • XINA Piața Mare
  • XINA 9 Mai
  • Flanco World
  • Infomanu CENTRE
  • Dedeman
  • Praktiker
  • Carrefour Market
  • Penny Market

Viitoarele centre comerciale:

  • Billa
  • Carrefour Market x3

Relații externe modificare

Orașe înfrățite modificare

Municipiul Târgu Jiu este înfrățit cu:

Cartiere modificare

  • Cartierul Artego
  • Cartierul 9 Mai
  • Cartierul CAM
  • Cartierul Calea Bucureștiului
  • Cartierul Debarcader
  • Cartierul Ecaterina Teodoroiu
  • Cartierul Gării Caragiale
  • Cartierul Grivița
  • Cartierul Obreja
  • Cartierul Narciselor
  • Cartierul Pandurașul
  • Cartierul Peste Pod
  • Cartierul Unirii
  • Cartierul Victoriei

Obiective turistice modificare

Imagini modificare

Note modificare

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ REZULTATE ALEGERI LOCALE parţiale. PSD câştigă Craiova, după mandatul Liei Olguţa Vasilescu. PNL, învingător la Roman şi Târgu-Jiu, Mediafax, accesat în  
  3. ^ Planul local de dezvoltare durabilã a municipiului Târgu JiuPlanul local de dezvoltare durabilã a municipiului Târgu Jiu (PDF), accesat în  
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

8. http://www.utgjiu.ro/

Bibliografie modificare

Legături externe modificare

 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Târgu Jiu

Instituții

Comunități

Reportaje, Turism

Imagini