Târnauca, Herța
| Târnauca | |
| Тернавка | |
| — Sat — | |
  Târnauca Târnauca (Regiunea Cernăuți) | |
 Târnauca Târnauca (Ucraina) | |
| Coordonate: 48°06′36″N 26°12′36″E / 48.11000°N 26.21000°E | |
|---|---|
| Țară |  Ucraina |
| Raion |  Raionul Herța |
| Regiune |  Cernăuți |
| Raion | Cernăuți |
| KOATUU | 7320785001 |
| Altitudine | 224 m.d.m. |
| Populație (2007) | |
| - Total | 2.852 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 60543 |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Târnauca (în ucraineană Тернавка, transliterat Ternavka, în rusă Тернавка) este un sat reședință de comună în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 2,852 locuitori, preponderent români.
Satul este situat la o altitudine de 224 metri, în partea de centru a raionului Herța. De această comună depinde administrativ satul Probotești.
Istorie modificare
Localitatea Târnauca a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român.
Conform Marelui Dicționar Geografic al României, publicat în anul 1900, populația Târnaucei era de 618 familii însumând 2507 suflete. Avea 2 biserici: una cu hramul Sf. Dimitrie, situată în centrul satului, ctitorită de Zoe Sturza, cealaltă mai la o parte de sat cu hramul Sf. Nicolae, făcută din lemn la 1773, de către proprietarul C. Potlog, deservită de 2 preoți, 4 cântăreți și 3 palamari; o școală;un spital numit Potlogescu, așezat în vechia casă boierească a Sturzeștilor.
Pe moșie era o velniță mare cu toate dependințele ei: o moară și două vii,una de 5 pogoane lângă satul Târnauca, cealaltă de 10 pogoane, lângă satul Probotești.
Proprietatea moșiei a fost a mănăstirii Putna, din Bucovina, dăruită de Ștefan cel Mare la 17 martie 1479. De la 1785, s-a cumpărat de la Mănăstire de către familia Potlog, de la care trecu la familia Sturza, apoi la alte familii.
Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei și apoi României, până la cel de-al doilea război mondial.
În perioada interbelică, satul Târnauca a făcut parte din componența României, în Plasa Herța a județului Dorohoi. Pe atunci, populația era formată aproape în totalitate din români.
Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia și Bucovina de Nord au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. Cu toate acestea, deși nu era prevăzută nici în Pactul Ribbentrop - Molotov și nici în notele ultimative sovietice din 26 iunie 1940 decât cedarea celor două teritorii mai sus-amintite și care nu făcuseră parte din Vechiul Regat, trupele sovietice au săvârșit un abuz prin încălcarea termenilor ultimatumului și au ocupat și un teritoriu cu o suprafață de 400 km² și o populație de aproximativ 50.000 de locuitori din Vechiul Regat, teritoriu cunoscut astăzi sub denumirea de Ținutul Herța. Sovieticii au afirmat ulterior că au ocupat acest teritoriu din cauza unei erori cartografice, deoarece Stalin trăsese pe hartă o linie de demarcație cu un creion gros de tâmplărie.[1]
Reintrat în componența României în perioada 1941-1944, Ținutul Herța a fost reocupat de către URSS în anul 1944 și integrat în componența RSS Ucrainene. Cu toate că Tratatul de Pace de la Paris din 10 februarie 1947 a menționat ca "frontiera sovieto-română este fixată în conformitate cu acordul sovieto-român din 28 iunie 1940", URSS-ul a refuzat să restituie României Ținutul Herța [2].
Începând din anul 1991, satul Târnauca face parte din raionul Herța al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2.530 (2.505+25), reprezentând 97,50% din populația localității [3]. În prezent, satul are 2.852 locuitori, preponderent români.
Demografie modificare
Componența lingvistică a localității Târnauca
Română (98,6%)
Ucraineană (1,05%)
Alte limbi (0,36%)
Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Târnauca era vorbitoare de română (98,6%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (1,05%).[4]
- 1989: 2.595 (recensământ)
- 2007: 2.852 (estimare)
Note modificare
- ^ O profesoară din Iași se străduiește ca românii din Herța să nu-și uite originile Arhivat în , la Wayback Machine., 9 ianuarie 2008, Narcisa Elena Balaban, Ziarul Lumina, accesat la 16 iunie 2013
- ^ Ziarul de Iași, 26 august 2003 - Vânduți la ruși
- ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
- ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la . Accesat în .
Legături externe modificare
- Datele generale ale recensământului din 2001 Arhivat în , la Wayback Machine.
- Date detaliate privitoare la numărul românilor Arhivat în , la Wayback Machine.
- Românii din Cernăuți