Ticu Archip
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Decedată (74 de ani) Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațietraducătoare
scriitoare Modificați la Wikidata

Sevastia Ticu Archip (n. 4 ianuarie 1891, Târgoviște, d. 31 martie 1965[1], București) a fost o prozatoare și autoare de opere dramatice din România.

A fost fiica lui Grigore Archip, licențiată a Facultății de Matematică a Universității din București, asistentă universitară la Facultatea de Matematică și mai apoi profesoară de matematică la liceul de fete "Regina Maria".

A fost membră fidelă a Cenaclului „Sburătorul”, din 1924, și a colaborat la „Cetatea literară”, „Tiparnița literară”, „Reporter”, „Vremea” etc. În perioada 1926-1928 a făcut parte din comitetul de redacție al Revistei Scriitoarelor și Scriitorilor Români, revistă în care a publicat în 1932 piesa Gura de leu, jucată la Teatrul Național în 1935.

A fost o antifeministă hotărâtă.[2]

A tradus din Joseph Conrad, Alexandre Dumas, Oscar Wilde, Jules Verne, Maxim Gorki.

Pe strada „Sfântul Constantin” la nr 13A din București există o placă memorială în cinstea ei[3].

Opere modificare

  • Colecționarul de pietre prețioase, nuvele, 1926
  • Aventura, 1929
  • Patul fraților, nuvelă, 1949
  • Trilogia de romane Soarele negru, din care apar doar primele două romane, Oameni, 1946 și Zeul, 1949
Teatru
Traduceri
  • Lev Tolstoi, Opere, I Copilăria. Adolescența. Tinerețea, în colaborare cu Maria Vlad, București, 1953;
  • Iuri Tifonov, Studenții, în colaborare cu I. Frunză, București, 1953;
  • Alexandre Dumas, Cei trei mușchetari]], I-II, în colaborare cu M. Fanny Lehrer, București, 1956 (alte ediții: 1959; 1964; 1993; 2002);
  • Vilis Lācis, Patria pierdută, în colaborare cu I. Block, București, 1957;
  • Bret Harte, Surghiuniții din Poker Flat, Editura Pentru Literatura Universală, 1965
  • Jules Verne, Uimitoarele peripeții ale domnului Antifer, în colaborare cu Mimi Westfried, București, 1959 (ediția II, București, 1970);
  • Joseph Conrad, Lord Jim, prefață de M. Bogdan, București, 1964 (ediția II, 1985);
  • Hans Scherfig, Primăveri irosite, în colaborare cu Vladimir Munteanu, București, 1964;
  • Oscar Wilde, Prințul fericit și alte povestiri, prefață de Vladimir Colin, București, 1960 (alte ediții: 1967, 1976, 1982, 1996);
  • Joseph Conrad, Inima întunericului, Pitești, 2003.

Note modificare

  1. ^ a b Dicționar de literatură română, coordonator Dim. Păcurariu, Ed. Univers, București, 1978
  2. ^ „Femeile intre ele” in 1937 Autor: Bianca Burța, publicat în observatorcultural.ro, nr. 767 din 10 aprilie 2015
  3. ^ „Placa Memorială Ticu Archip”. Arhivat din original la . Accesat în .