Tudor Drăganu

jurist român
Tudor Drăganu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Decedat (97 de ani) Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[1] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea Babeș-Bolyai  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea Babeș-Bolyai  Modificați la Wikidata

Tudor Drăganu (n. 2 decembrie 1912, Năsăud, Austro-Ungaria (astăzi în România) - d. 21 august 2010, Cluj, România) a fost un jurist român, vreme îndelungată profesor de drept constituțional, membru de onoare al Academiei Române. A fost fiu al profesorului Nicolae Drăganu.

Membru de onoare al Academiei Române

Cariera științifică modificare

În 1937 devine asistent universitar, din 1946 profesor universitar, iar după pensionare profesor consultant și conducător de doctorate în științe juridice. Meritele incontestabile în domeniul științelor juridice ale profesorului Tudor Drăganu au fost recunoscute și pe plan internațional: a fost vicepreședintele Comisiei pentru probleme juridice, parlamentare și drepturile omului a Uniunii Interparlamentare (1967-1969), președinte al aceluiași organism internațional (1969-1973), membru al delegației României la Conferința pentru Securitate și Cooperare Europeana de la Helsinki (1975) și Viena (1976), fiind apoi ales (1976) și președinte al Comisiei Politice pentru Securitate și Cooperare Europeana de la Viena.

Tudor Drăganu a fost numit prin decret al președintelui Republicii Franceze profesor la Universitatea Pantheon-Sorbonne din Paris.

În anul 1980 a fost ales membru al Institutului Internațional de Științe Administrative din Bruxelles.

A fost Doctor Honoris Causa al Universității "Lucian Blaga" din Sibiu (1997), al Universității din Oradea (1999), al Universității de Vest din Timișoara (2002) și al Universității "Petru Maior" din Târgu Mureș.

În anul 2003 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

Bibliografie modificare

Lucrări modificare

  • Actele de drept administrativ, București, 1959;
  • Introducere în teoria și practica statului de drept, Cluj, 1992;
  • Drept constituțional și instituții politice, 2 vol., Târgu Mureș, 1995;
  • Drept constituțional și instituții politice, 2 vol., București, 1998.

Legături externe modificare

  1. ^ IdRef, accesat în