Wikipedia

Uku Masing

filosof estonian
Uku Masing
Date personale
Născut[2][3][4][1] Modificați la Wikidata
Lipa⁠(d), Raikküla, Rapla maakond, Estonia Modificați la Wikidata
Decedat (75 de ani)[2][3][4][1] Modificați la Wikidata
Tartu, RSS Estonă, URSS Modificați la Wikidata
Înmormântatcimitirul din Raadi[*]​ Modificați la Wikidata
Cetățenie Estonia Modificați la Wikidata
ReligieEvanghelism[1] Modificați la Wikidata
Ocupațielingvist
filozof
poet
traducător
teolog[*]​
scriitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba italiană
limba germană
limba engleză
limba estonă[5] Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea din Tartu
Profesor pentruLevin, Isidor Gheimovici[*][[Levin, Isidor Gheimovici (Latvian-Jewish folklorist (1919-2018))|​]]  Modificați la Wikidata
Limbilimba estonă  Modificați la Wikidata
PatronajUniversitatea din Tartu  Modificați la Wikidata
Note
PremiiDrept între popoare[1]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Uku Masing (născut Hugo Albert Masing, n. , Lipa⁠(d), Raikküla, Rapla maakond, Estonia – d. , Tartu, RSS Estonă, URSS) a fost un filosof eston, considerat un autor important în domeniul filozofiei religioase estone. Masing a scris, de asemenea, poezii, mai ales pe teme religioase. La sfârșitul anilor 1930 a scris un roman: Rapanui vabastamine ehk Kajakad jumalate kalmistul, care a fost publicat postum în 1989. În calitate de folclorist, a fost un cercetător distins al basmelor, contribuind la elaborarea lucrării internaționale de referință Enzyklopädie des Märchens.

A fost onorat cu titlul de drept între popoare de către institutul israelian Yad Vashem și de Curtea Supremă de Justiție a Israelului pentru ajutarea în timpul Holocaustului a unui evreu din Estonia să scape de capturarea sa de către germani din 1941 și până la sfârșitul războiului. Acțiunile sale l-au expus unui mare pericol în această perioadă, fiind nevoit să se întâlnească pe ascuns cu prietenul său și, de asemenea, să-i mintă pe ofițerii Gestapoului.

Biografie modificare

S-a născut în satul Lipa, comuna Raikküla, comitatul Rapla, la 11 august 1909, primind la naștere numele Hugo Albert Masing. Părinții lui erau Ado Masing și Anna Masing. A avut o soră mai mică pe nume Agnes Masing (căsătorită Saag), care s-a născut în 1911. Poliglot înzestrat, el a devenit capabil să vorbească patru limbi până la sfârșitul liceului și patruzeci de limbi până la sfârșitul vieții sale. A început să studieze teologia la Universitatea din Tartu în 1926. În timpul petrecut acolo și după absolvire a publicat numeroase poezii, traduceri și eseuri. Cea mai faimoasă lucrare a lui a fost Neemed vihmade lahte (1935).

Masing a fost membru al unui grup influent de poeți estoni reuniți în 1938 de către cercetătorul literar Ants Oras, care a fost puternic influențat de T.S. Eliot. Micul cerc de poeți a devenit cunoscut sub numele de Arbujad și îi avea ca membri pe Heiti Talvik, Betti Alver, Paul Viiding, Mart Raud, Bernard Kangro, August Sang și Kersti Merilaas.

În perioada sa de apogeu, Masing putea să vorbească în jur de 65 de limbi, având capacitatea de a traduce lucrări din 20 dintre ele. El a fost cunoscut în special pentru abilitatea sa de a traduce direct din limba ebraică, din limbile occidentale europene și din limbile orientale în estonă. A desfășurat o activitate atât de prolifică, încât se estimează că peste 10.000 de pagini din manuscrisele sale nu au fost încă publicate. Masing era cunoscut pentru sentimentele sale antigermane, care erau nucleul a ceea ce a fost antipatia lui Masing față de popoarele cu origini indo-europene (pe care el le numea uneori „gunoi etnic” cu referire directă la poporul indo-germanic).

Drept între popoare modificare

 
Copacul lui Uku și Eha Masing, plantat de Institutul Yad Vashem ca recunoaștere a soților Masing ca „drepți între popoare”.

Masing a predat la Universitatea din Tartu (Estonia), unde era cunoscut ca un profesor strălucit de teologie și de limbi semitice, chiar dacă oarecum excentric. După invadarea Estoniei de către germani în al Doilea Război Mondial, a renunțat la postul didactic de la universitate și și-a dedicat timpul salvării și protejării obiectelor culturale și religioase evreiești.

Masing îl cunoștea încă din perioada în care lucra ca profesor pe folcloristul, cercetătorul și teologul evreu Isidor Levin și a hotărât să-l ascundă de germani pentru a-i salva viața. Masing și soția lui, Eha, l-au ajutat pe Levin să nu fie capturat, oferindu-i mâncare, adăpost, îmbrăcăminte și chiar documente falsificate, în timp ce, ocazional, îi mințea pe ofițerii Gestapo că nu știe unde se ascunde Isidor. Pentru aceste activități, Masing și soția lui au fost onorați ca drepți între popoare.[6] După război, Masing a luat parte, de asemenea, la investigarea crimelor de război naziste, în special în lagărul de concentrare din Klooga, unde au fost uciși mulți evrei.

Lucrări științifice (selecție) modificare

Lucrări despre Uku Masing modificare

Note modificare

  1. ^ a b c d e f The Righteous Among the Nations Database 
  2. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b c d Uku Masing, Eesti biograafiline andmebaas ISIK, accesat în  
  4. ^ a b c d Uku Masing, Store norske leksikon 
  5. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  6. ^ The Righteous: The Unsung Heroes of the Holocaust By Sir Martin Gilbert; p. 31

Legături externe modificare

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Uku_Masing&oldid=15597710