Veganism

filozofie care respinge folosirea animalelor

Veganismul este abținerea de la folosirea produselor care provin de la animale, mai ales în dietă, având o filozofie care respinge ideea că animalele ar fi mâncare/obiecte/proprietate.[1] O persoană care urmează această filosofie de viață se numește vegan. Există mai multe categorii de veganism și anume: veganismul etic care încearcă să elimine toate formele de abuz ale animalelor (mâncare, îmbrăcăminte, încălțăminte, divertisment, experimentare), veganismul dietetic (care se referă doar la dietă și exclude consumul animalelor și produsele derivate: lactate, ovule (ouă) și miere (scuipat de albine)[2], veganismul ecologic care se bazează pe faptul că industria animală distruge mediul înconjurător și nu este sustenabilă.[3]

Dietele bine planificate sunt potrivite pentru toate etapele vieți, inclusiv sugarul și perioada de sarcină, după Academia Americană de Nutriție și Dietetică[4], Consiliul Australian Național de Sănătate și Cercetare Medicală[5], Asociația Dietetică Britanică[6], Dieteticienii Canadei[7] și Ministrul Sănătății al Noii Zeelande.[8] Societatea Germană pentru Nutriție - care este o organizație non-profit, și nu un agent în sănătate - nu recomandă dietele vegane pentru copii sau adolescenți, în timpul sarcinii sau în timpul alăptării.[9] Nu există destule dovezi conform cărora dietele vegane ar oferi protecție contra sindromului metabolic, dar există dovezi care sugerează că o dietă vegană poate ajuta privind pierderea în masă (adipoasă), mai ales pe termen scurt.[10][11] Dietele vegane tind să fie bogate în fibre, magneziu, acid folic, vitamina C, vitamina E, fier și alte substanțe și mai sărace în grăsimi saturate, colesterol, acidul gras omega-3, vitamina D, calciu, zinc și vitamina B12. O dietă prost planificată poate duce la deficiențe nutriționale care pot anula orice efecte benefice și pot cauza probleme serioase de sănătate, unele care pot fi prevenite doar dacă se consumă alimente fortificate și suplimente alimentare. Suplimentarea cu B12 este importantă pentru că deficiența sa cauzează probleme cu sângele și posibile daune ireversibile neurologice, deși acest pericol este prezent și în celelalte diete prost-planificate non-vegane.

Definiția oficială a veganismului elaborată de Donald Watson, co-fondator al Societății Vegane cu sediul în Marea Britanie.:

Versiunea vegană a piramidei nutriționale a alimentelor, care în mod normal cuprinde carne și produse animale.

„Veganismul este un stil de viață ce caută să excludă, pe cât posibil și practicabil, toate formele de exploatare și cruzime față de animalele folosite pentru mâncare, îmbrăcăminte și oricare alt scop. Extrapolând, veganismul promovează dezvoltarea și uzul alternativelor, în beneficiul oamenilor, al animalelor și al mediului înconjurător. În ce privește regimul alimentar, termenul denotă evitarea tuturor produselor de origine animală.”[1]

Dietele vegane (numite câteodată diete pe bază de plante) sunt indicate pentru descreșterea riscului de infarct miocardic, cancer de colon, colesterol ridicat în sânge, tensiune arterială ridicată, cancer de prostată sau atac de cord.[12] Dietele vegane pregătite corespunzător sunt sănătoase și satisfac nevoile nutriționale.[13] Totuși, dacă sunt prost preparate, pot provoca niveluri scăzute de calciu, iod, vitamina B12 și vitamina D. Veganii sunt, în acest caz, încurajați să ia suplimente alimentare, după nevoi.

Note modificare

  1. ^ Pentru veganism și animale ca mărfuri: Helena Pedersen, Vasile Staescu (The Rise of Critical Animal Studies, 2014): "[Suntem vegani pentru că ne opunem din punct de vedere etic noțiunii că viața (umană sau de altă natură) poate sau ar trebui să fie pusă vreodată ca marfă de cumpărat sau de vânzare.." Gary Steiner (Animals and the Limits of Postmodernism, 2013): " ... veganismul etic, principiul conform căruia ar trebui, pe cât posibil, să evităm utilizarea animalelor ca surse de hrană, muncă, divertisment și altele asemenea... [Aceasta înseamnă că animalele]... au dreptul să nu fie mâncate, folosite ca muncă forțată pe câmp, experimentată, ucisă pentru materiale pentru a face îmbrăcăminte și alte bunuri folosite pentru ființe umane sau ținută în captivitate ca divertisment." Gary Francione ("Animal Welfare, Happy Meat and Veganism as the Moral Baseline", 2012): "Veganismul etic este respingerea personală a statutului de marfă al animalelor non-umane ..."
  2. ^ Laura Wright (The Vegan Studies Project, 2015): "[Definiția Societății Vegane] simplifică conceptul de veganism prin aceea că presupune că toți veganii aleg să fie vegani din motive etice, ceea ce poate fi cazul majorității, dar există și alte motive, inclusiv mandatele de sănătate și religioase, pentru care oamenii aleg să fie vegani. Veganismul există ca o alegere alimentară și de stil de viață în ceea ce privește ceea ce se consumă, dar a face această alegere constituie și participarea la categoria de identitate a „veganului" Brenda Davis, Vesanto Melina (Becoming Vegan, 2013): "Există grade de veganism. Un vegetarian pur sau un vegan dietetic este cineva care consumă o dietă vegană, dar nu duce un stil de viață vegan. Vegetarienii puri pot folosi produse de origine animală, pot sprijini utilizarea animalelor în cercetare, pot purta îmbrăcăminte din piele sau nu au obiecții cu privire la exploatarea animalelor pentru divertisment. Ei sunt motivați mai degrabă de preocupări personale de sănătate, decât de obiecții etice. Unii pot adopta un stil de viață mai vegan, deoarece sunt expuși la filozofia vegană." Laura H. Kahn, Michael S. Bruner ("Politics on Your Plate", 2012): "Un vegetarian este o persoană care se abține de la a mânca carne NHA [animal non-umană] de orice fel. Un vegan merge mai departe, abținându-se de la a mânca orice produs din NHA. Astfel, un vegan nu consumă ouă și lactate. Mergând dincolo de veganismul dietetic, „stilul de viață” vegan se abțin, de asemenea, să folosească piele, lână sau orice ingredient derivat din NHA." Dietele vegetariene și vegane pot fi numite pe bază de plante, iar dietele vegane ca fiind în întregime pe bază de plante.
  3. ^ Watson, Paul (21 September 2010). "Sea Shepherd's Paul Watson: 'Nu te uiți la balene cum mor și nu ții pancarte și nu faci nimic'". The Guardian (Interview). Interviewed by Michael Shapiro. Archived from the original on 1 March 2018. Retrieved 1 March 2018. Nu mai mânca oceanul. Nu mâncați nimic din ocean – nu există un pescuit durabil. Dacă oamenii mănâncă carne, asigurați-vă că este organică și nu contribuie la distrugerea oceanului, deoarece 40 la sută din tot peștele care este prins din ocean este hrănit animalelor - puii de la fermele industriale sunt hrăniți cu făină de pește. Și fiți conștienți de faptul că dacă oceanele mor, noi murim. Prin urmare, responsabilitatea noastră supremă este să protejăm biodiversitatea în oceanele lumii noastre. Matthew Cole, "Veganism", in Margaret Puskar-Pasewicz (ed.), Cultural Encyclopedia of Vegetarianism, ABC-Clio, 2010 (239–241), 241.
  4. ^ American Academy of Nutrition and Dietetics (2009): "Poziția Asociației Americane de Dietetică este că dietele vegetariene planificate corespunzător, inclusiv dietele vegetariene totale sau vegane, sunt sănătoase, adecvate din punct de vedere nutrițional și pot oferi beneficii pentru sănătate în prevenirea și tratamentul anumitor boli. Dietele vegetariene bine planificate sunt potrivite pentru indivizi în toate etapele ciclului de viață, inclusiv pentru sarcină, alăptare, copilărie și adolescență, precum și pentru sportivi.."
  5. ^ "Government recognises vegan diet as viable option for all Australians" (Press release). Vegan Australia. 12 July 2013. Archived from the original on 22 September 2013 – via News International.
  6. ^ Garton, Lynne (October 2017). "Food Fact Sheet (Vegetarian Diets)" (PDF). British Dietetic Association. Archived from the original (PDF) on 24 February 2018. Retrieved 24 February 2018. Well-planned vegetarian diets are a
  7. ^ "Healthy Eating Guidelines for Vegans". Dietitians of Canada. 27 November 2014. Archived from the original on 24 February 2018. Retrieved 24 February 2018. O dietă vegană sănătoasă poate satisface toate nevoile dumneavoastră de nutrienți în orice etapă a vieții, inclusiv atunci când sunteți însărcinată, alăptați sau pentru adulții în vârstă.
  8. ^ "Eating for Healthy Vegetarians" (PDF). The New Zealand Ministry of Health. Archived from the original (PDF) on 24 January 2019
  9. ^ The Deutsche Gesellschaft für Ernährung, 2016: "DGE nu recomandă o dietă vegană pentru femeile însărcinate, femeile care alăptează, sugari, copii sau adolescenți."
  10. ^ Turner-McGrievy, Gabrielle; Harris, Metria (2 August 2014). "Key Elements of Plant-Based Diets Associated with Reduced Risk of Metabolic Syndrome". Current Diabetes Reports. 14 (9): 524. doi:10.1007/s11892-014-0524-y. PMID 25084991. S2CID 27455153.
  11. ^ Huang, Ru-Yi; Huang, Chuan-Chin; Hu, Frank B.; Chavarro, Jorge E. (3 July 2015). "Vegetarian Diets and Weight Reduction: a Meta-Analysis of Randomized Controlled Trials". Journal of General Internal Medicine. 31 (1): 109–116. doi:10.1007/s11606-015-3390-7. PMC 4699995. PMID 26138004.
  12. ^ en Key TJ, Thorogood M, Appleby PN, Burr ML. „Dietary habits and mortality in 11,000 vegetarians and health conscious people: results of a 17 year follow up”. Accesat în 12.2008.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  13. ^ en Journal of the American Dietetic Association. „Vegetarian Diets”. Arhivat din original la 2016-01-26. Accesat în 12.2008.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)

Legături externe modificare