Vladimir Cavarnali

scriitor român
Vladimir Cavarnali
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Bolgrad, gubernia Basarabia Modificați la Wikidata
Decedat (55 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațietraducător
poet
scriitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Partid politicCruciada Românismului  Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea din București
Mișcare/curent literarProletcult  Modificați la Wikidata

Vladimir Cavarnali (n. 10 august 1910, Bolgrad, Regatul României – d. 20 iulie 1966, București, RSR) a fost un poet român din Basarabia.[1]

Biografie modificare

Viață timpurie modificare

A studiat la liceul de băieți din Bolgrad și la Universitatea din București.

Carieră modificare

Debutează în presa literară din București. A scris versuri și traduce din literatura universală (Baudelaire), colaborând la Limba română, Litere, Luceafărul literar, Pasărea albastră, Frize, Orizonturi, Viața Basarabiei, Bugeacul sau Pagini basarabene.

În 1938, la Bugeac, împreună cu I. Șt. Botez fondează revista literară Moldavia.

Aprecieri modificare

George Călinescu îl caracterizează pe Cavarnali ca fiind un reprezentant al liricii proletariene moderne a hoinăririi, a umilității diurne din jurul lui Esenin, fără apocalipticul acestuia...

George Meniuc menționa că vrednicia poetului Vladimir Cavarnali pornește de acolo că în poezie a coborât integral contemporaneitatea, devenind surpinzător de actual.[2]

Lucrări literare modificare

  • Poezii, București, 1934. Volumul este premiat de Editura Fundației Regale, alături de manuscrisele Nu de Eugen Ionescu și Mathesis sau bucuriile vieții de C. Noica.
  • Răsadul verde al inimii stelele de sus îl plouă, volum de poezii, Bolgrad, 1939

Traduceri modificare

  • Gâște-lebede de M. Bulatov, București, 1945;
  • Mama de Maxim Gorki, București, 1947;
  • Vasioc Trubaciov și prietenii săi de V. Oseeva, București, 1950;
  • Marta dee Anna Brodele, București, 1954;
  • Opere VII de M.E. Saltîkov-Șcedrin, București, 1964.

Note modificare

  1. ^ Scriitori de la «Viața Basarabiei»[1], Selecție de Alexandru Burlacu și Alina Ciobanu, Chișinău, Hyperion 1990, pag. 14-15.
  2. ^ Viața Basarabiei, 1939, nr. 5, pag. 75