Wikipedia:Titluri de articole

Această pagină conține o îndrumare a proiectului Wikipedia în limba română. Această îndrumare este considerată ca fiind un standard larg acceptat, însă nu ține de politica oficială. Când editați această pagină, asigurați-vă că modificarea dumneavoastră reflectă consensul. Dacă nu sunteți sigur, discutați întâi la pagina de discuție.

Editarea conținutului
Manuale
Manual de stil Biografii Date și numere Pronunție Titlurile articolelor Titluri în română
Legături utile și îndrumări
Citarea surselor Fără cercetare originală Punct de vedere neutru Cioturi Imagini

Acest articol stabilește niște convenții pentru denumirile (titlurile) articolelor din Wikipedia, utile atunci când creați un articol nou sau când faceți legături la articole încă inexistente. Ideea pe care se bazează aceste convenții este aceea de a facilita într-o măsură cât mai mare posibilă găsirea unui articol pornind de la subiectul lui.

Deși acesta nu este un ghid definitiv, este recomandat să țineți cont de aceste convenții pentru a exista o probabilitate cât mai mică de a crea legături incorecte către articole existente, cât și pentru a evita situația în care crearea unui articol nu duce la legarea sa corectă de paginile din același domeniu. Cu alte cuvinte, această pagină încearcă să definească niște convenții comune pentru numele articolelor care, dacă sunt folosite de toți editorii, vor evita ambiguitățile și dublarea articolelor în Wikipedia.

Dacă ați găsit un articol cu un titlu greșit, îi puteți schimba titlul urmând instrucțiunile de la Ajutor:Redenumirea unei pagini.

Titluri în limba română

Articol principal: Wikipedia:Titluri în limba română.

Titlul articolelor de la Wikipedia trebuie redactat în limba română. Totuși, atunci când considerați că denumirea într-o limbă străină are relevanță pentru articolul dat, puteți face precizarea denumirii străine în primul paragraf, între paranteze și folosind litere cursive.

În mod excepțional, titlurile pot fi redactate într-o altă limbă, atunci când nu există niciun fel de terminologie autohtonă (este și cazul denumirilor românești folosite doar ocazional și pentru care nu există destule surse de specialitate).

Rețineți că scopul Wikipediei nu este acela de a elabora o terminologie pentru limba română, dar atunci când aceasta există și e de actualitate (chiar dacă nu reiese clar dacă este cea mai folosită), ea trebuie să aibă prioritate asupra terminologiei străine. Vă rugăm, parcurgeți acest îndrumar pentru exemple și pentru mai multe detalii.

Următoarele îndrumări se aplică în mod corespunzător și la titlurile redactate într-o altă limbă.

Cazul nominativ

Titlurile se scriu întotdeauna cu substantivul principal în cazul nominativ. Această regulă se aplică și atunci când în structura propoziției care conține o anumită legătură forma corectă este cea de genitiv sau dativ. Există posibilitatea de a face ca o legătură să afișeze un text diferit de titlul articolului la care se face trimitere. De exemplu, propoziția

În 1938 a avut loc debutul Mariei Tănase la radio.

afișează numele Mariei Tănase în cazul genitiv, dar face trimiterea la articolul Maria Tănase. Aceasta se realizează folosind bara verticală:

În 1938 a avut loc debutul [[Maria Tănase|Mariei Tănase]] la radio.

Înainte de bara verticală se pune titlul articolului la care se face trimitere, iar textul de afișat se pune după. Articolul cu titlu greșit „Mariei Tănase” nu există și nu are rost să fie creat.

Singular sau plural? Articulat sau nearticulat?

Nu se vor folosi pluraluri decât acolo unde acestea sunt folosite în mod curent și natural pentru a defini conceptul descris în articol: „Matematică” și nu „Matematici”, dar „Germani” și nu „German”. Atunci când și singularul și pluralul sună la fel de firesc se va prefera singularul. Astfel se va alege de exemplu „Circuit integrat”.

Titlurile de articole se scriu în general în forma nearticulată: „Chimie” și nu „Chimia”, „Câine” și nu „Câinele”. Excepție fac cazurile când conceptul respectiv se formulează în mod natural cu articolul hotărât, de exemplu „Teoria numerelor” și nu „Teorie a numerelor”.

Există o metodă simplă de a determina care variantă — cu sau fără articol hotărât, plural sau singular — este de preferat. Puneți pe rând variantele posibile în propoziția „Scriu un articol despre [...]” și alegeți varianta care exprimă cel mai bine subiectul articolului. Când testul este neconcludent dați prioritate formelor de singular nearticulat.

În special atunci când alegerea formei gramaticale a titlului este dificilă se recomandă crearea și a unor redirecționări de la alte titluri posibile către titlul la care s-a decis inserarea conținutului articolului.

Scrierea cu majuscule

Regula generală este că se vor folosi regulile obișnuite de punctuație ale limbii române pentru titluri: se scriu cu inițială majusculă numai primul cuvânt din titlu și, dacă există, acele cuvinte care reprezintă nume proprii, inclusiv abrevierile acestora.

De exemplu titluri corecte sunt „Benjamin Franklin”, „Tratatul de la Nisa”, „ONU”, „Limba română”, dar nu și „Limba Română” sau „Articolul Hotărât”.

Printr-o limitare în software prima literă din titlu nu poate fi minusculă, nici chiar atunci când titlul ar trebui scris astfel; de exemplu articolul despre produsul iPod se găsește la titlul IPod. În asemenea cazuri se va folosi formatul {{inițialămică}}, cu ajutorul căruia la afișare titlul va apărea totuși ca iPod, așa cum trebuie.

Alte recomandări

• Numele articolelor trebuie în mod special scrise de la început folosind diacritice. Este recomandat ca articolele să fie scrise în întregime cu diacritice, însă în timp ce pentru conținutul articolelor regula este mai laxă dacă se „scapă” unele diacritice, la numele articolelor este foarte important ca diacriticele să fie incluse de la început, atât pentru a evita confuzii ulterioare, cât și pentru a scuti alți editori de a redenumi (muta) articolele mai târziu.
• Acolo unde regulile din această pagină nu se aplică datorită unei excepții, se va folosi cea mai neutră, clară și concisă formă posibilă a termenilor care descriu articolul, fără a-i altera substanța la o citire absolut ruptă de context a titlului.

Standardizare

Pentru o mai ușoară găsire a articolelor folosind funcția de căutare și pentru redactarea simplă a legăturilor interne, se recomandă respectarea următoarelor standarde:

Articole biografice

Articolele biografice au ca titlu numele persoanei respective, scris în forma cea mai cunoscută în literatura de specialitate românească. Dacă persoana mai este cunoscută sub alte nume sau pseudonime se vor scrie și redirecturi de la aceste variante spre articolul principal. Dacă există mai multe persoane cu același nume se va găsi un mod de a le distinge. Exemple:

• Mihai Eminescu
• George W. Bush
• Imre Nagy (pictor) – Imre Nagy (politician)

Articole biografice despre despre monarhi și nobili

• Vedeți Wikipedia:Titluri articole despre monarhi și nobili.

Articole despre instituții

Titlul articolului despre o instituție va cuprinde denumirea oficială a instituției, iar dacă din denumirea oficială nu reiese localitatea în care funcționează, titlul va fi urmat de cuvintele «din <Localitate>». În caz că numele instituției conține numele unei personalități sau numele unui eveniment, cu excepția cazului în care numele oficial este fără ghilimele, numele personalității sau numele evenimentului se pun între ghilimele românești dacă numele sau citatul conțin mai mult decât un cuvânt. Cuvintele din componența titlului se scriu cu majusculă.

Exemple:

• titlu care conține prenumele și numele unei personalități: Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” din Galați, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Cluj-Napoca;
• titlu care conține numele unui eveniment: Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Suceava;
• titlu care conține doar numele unei personalități: Muzeul Național Brukenthal din Sibiu;
• titlu care conține localitatea în denumirea oficială: Universitatea Politehnica din București;
• titlu cu nume oficial care nu conține ghilimele: Ordinul Surorilor de Notre Dame din Banat.

În cazul în care nu există o denumire oficială a instituției se va folosi denumirea cea mai populară prezentată în sursele de încredere, urmată de «din <Localitate>», urmând regulile prezentate mai sus.

În cazul în care instituția mai este cunoscută sub alte nume se vor scrie și redirecturi de la aceste variante spre articolul principal.

Articole despre localități

Orașe: numai numele orașului:

• Iași
• Vălenii de Munte
• Paris

Sate: numele satului și, separat prin virgulă și spațiu, numele județului (România), raionului (Moldova), al departamentului (Franța), al statului (SUA, Mexic, Brazilia), al subiectului federal (Rusia), al comitatului (Regatul Unit), al provinciei (Canada) sau al altei diviziuni administrative echivalente. Exemple:

• Sebeșu de Jos, Sibiu --- sat care aparține de comuna Turnu Roșu
• Răducăneni, Iași --- satul reședință al comunei cu același nume

Dacă în aceeași diviziune administrativă există două sate cu același nume se va menționa în paranteză comuna de care aparține fiecare, pentru a le diferenția:

• Lunca (Moroeni), Dâmbovița și Lunca (Voinești), Dâmbovița

Articole despre diviziuni administrative

Regula generală la diviziunile teritoriale este că, spre deosebire de localități, în titlu se include explicit și denumirea diviziunii („județul”, „comuna” etc.). Astfel se rezolvă situațiile frecvente în care o diviziune teritorială are același nume cu o localitate din cadrul ei: municipiul Bacău din județul Bacău, satul Izvoarele din comuna Izvoarele etc.

Județe: numele județului precedat de cuvântul „județul”. Se procedează similar pentru diviziunile de prim rang ale altor țări:

• Județul Arad
• Raionul Fălești
• Departamentul Bolívar
• Districtul Oberallgäu

Comune: numele comunei precedat de cuvântul „comuna” și urmat de numele județului din care face parte (separat prin virgulă și spațiu). Exemple:

• Comuna Siriu, Buzău
• Comuna Moara, Suceava
• Comuna Moieciu, Brașov
• Comuna Obermaiselstein, Oberallgäu

Articole despre ape curgătoare

Fluvii: se scrie doar numele fluviului. Exemple:

• Dunăre
• Obi
• Amazon (fluviu)

Râuri: se include cuvântul râul în titlu, pentru a evita confuziile, foarte frecvente. Exemple:

• Râul Olt
• Râul Mureș
• Râul Piros

Articole despre transportul public

Articolele generice despre transportul în comun dintr-o localitate vor avea titlul Transportul în comun din X indiferent de tipul localității: Transportul în comun din Suceava.

Articolele despre rețelele de autobuz și troleibuz vor folosi forma de plural, articulată (Autobuzele din X): Autobuzele din Constanța, Troleibuzele din București. în schimb, articolele despre rețelele de tramvai și metrou vor folosi forma de singular, articulată (Tramvaiul din X): Tramvaiul din Antwerpen, Metroul din București.

Articole despre căile ferate cu ecartament îngust

Pentru numele articolelor despre căile ferate cu ecartament îngust, se va ține seama de următoarele reguli:

• Cale ferată (unde substantivul ferată este întotdeauna cu minusculă) + funcție principală (unde funcție principală = forestieră/minieră/militară/ industrială) + nume stații (sub care este cunoscută). Primul nume este de regulă, cel al stației situate în aval.
• În lipsa unei funcții principale definite, se folosește termenul de "îngustă": Calea ferată îngustă X–Y
• Se folosește linia de pauză – și nu cratima - între stațiile importante sub care este cunoscută o cale ferată
• Dacă există o denumire oficială sau larg folosită, aceasta trebuie preferată.
• Este indicat să fie create de la bun început, cel puțin câteva redirectări, anume:

• Linia ferată + nume stații
• Linia ferată + nume stații inversat
• Linia ferată îngustă de pe valea Z
• Calea ferată + nume stații
• Calea ferată + nume stații inversat
• Calea ferată îngustă de pe valea Z
• Mocanița de pe valea Z
• Mocănița de la + nume stație (cea mai cunoscută, de obicei capătul din aval)

Vezi și

• Dezambiguizare
• Greșeli frecvente
• Manual de stil
• Titluri în limba română