William Whewell
| William Whewell | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [2][3][4][5]  Lancaster, Anglia, Regatul Unit |
| Decedat | (71 de ani)[2][3][4][5] Cambridge, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei[6] |
| Căsătorit cu | Everina Frances Ellis[*] (–) |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei |
| Religie | anglicanism[*] |
| Ocupație | economist fizician istoric filozof scriitor cadru didactic universitar[*] matematician geolog teolog[*] istoric de artă |
| Limbi vorbite | limba engleză[7] |
| Activitate | |
| Alma mater | Trinity College Lancaster Royal Grammar School[*] Dallam School[*] Universitatea Cambridge[1] |
| Organizație | Universitatea Cambridge |
| Influențat de | John Gough[*] |
| Premii | Membru al Societății Regale[*] Royal Medal () premiul Smith[*] Bakerian Lecture[*] () Membru al Academiei Americane de Arte și Științe[*] Chancellor's Gold Medal[*] |
| Profesor pentru | Augustus De Morgan |
Modifică date / text  | |
William Whewell (n. 24 mai 1794, d. 6 martie 1866) a fost matematician și filozof englez.
Biografie modificare
S-a născut în Lancaster, district al comitatului nordic englez Lancashire. Tatăl său, dulgher, voia să-l îndrume spre această meserie, dar înclinația spre matematică a tânărului William a prevalat, ieșind în evidență încă din perioada când a urmat școala elementară în Lancaster și apoi în Heversham.[8]
Whewell intră la Trinity College, Cambridge în 1812. Student eminent, în 1816 obține titlul de second wrangler.[9] În anul următor devine președinte al Cambridge Union Society[10].
Intră ca profesor la Trinity College iar în 1841 devine "master" (un fel de decan) al prestigioasei universități.
În perioada 1828 - 1832 este profesor de mineralogie, iar între 1838 și 1855 deține conducerea catedrei de filozofie în cadrul aceleiași universități.
Opera modificare
Scrieri modificare
- 1833: Treatise on Mechanics
- 1833: Analytical Static
- 1833: Astronomy and General Physics Considered with Reference to Natural Theology
- 1837: Four Sermons on the Foundations of Morals
- 1837: History oh the Inductive Sciences
- 1840: Philosophy of the Inductive Sciences
- 1845: Elements of Morality Including Polity
- 1852: Lectures on the History of Moral Philosophy in England
- 1853: Of the Plurality of Worlds
- 1863: Lectures on Political Economy
Posteritatea modificare
Whewell a fost una dintre cele mai importante personalități ale culturii britanice ale secolului al XIX-lea. Prin preocupările sale multiple (mecanică, mineralogie, geologie, astronomie, economie politică, teologie, drept internațional, arhitectură, reforma educațională), a influențat numeroși oameni de știință care au urmat: John Herschel, Charles Darwin, Michael Faraday, Charles Lyell.Whewell a purtat un important dialog despre logică cu J.S.Mill.
A fost unul din membrii fondatori și președinte al The British Association for the Advancement of Science, membru al Royal Society, al Geological Society și timp îndelungat master al Trinity College, Cambridge.
A inventat termenii ion, anod, catod, folosiți ulterior de Faraday.
Mineralul whewellit[11] îi poartă numele.
De asemenea numele său este purtat de un crater lunar și de câteva clădiri de la Trinity College, Cambridge.
În 1868, în cadrul celebrei universități din Cambridge, a fost fondată "Catedra de Drept Internațional Whewell".[12]
Note modificare
- ^ Genealogia matematicienilor
- ^ a b Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b MacTutor History of Mathematics archive, accesat în
- ^ a b William Whewell, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ a b William Whewell, SNAC, accesat în
- ^ Union List of Artist Names, , accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Orășel în comitatul vecin Cumbria.
- ^ Al doilea clasat, în ordinea notelor și calificativelor obținute.
- ^ Un fel de for științific în cadrul universității. Aici au avut loc, de-a lungul timpului, o serie de dezbateri și conferințe pe teme științifice și politice care au reușit să capteze atenția opiniei publice.
- ^ Oxalat de calciu monohidratat, formula : .
- ^ În engleză: Whewell Professorship of International Law.
