Yoel Levy

dirijor israelian și american
Yoel Levy
יואל לוי
Date personale
Născut1950 (74 de ani)[2][3][4] Modificați la Wikidata
Satu Mare, România Modificați la Wikidata
Cetățenie Israel Modificați la Wikidata
Ocupațiedirijor Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiGuildhall School of Music and Drama, Buchmann-Mehta School of Music[*][[Buchmann-Mehta School of Music (music school at Tel Aviv University)|​]]  Modificați la Wikidata
Gen muzicalmuzică clasică  Modificați la Wikidata
Instrument(e)instrument de percuție  Modificați la Wikidata
PremiiConcours international de jeunes chefs d’orchestre de Besançon[*][[Concours international de jeunes chefs d’orchestre de Besançon (music competition, since 1951)|​]] ()[1]
Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor[*]  Modificați la Wikidata

Yoel Levy (în ebraică: יואל לוי, n. 1950, Satu Mare, România) este un dirijor israelian, născut în România

Biografie modificare

Yoel Levi s-a născut în 1950 la Satu Mare ca fiu al unor supravietuițori ai Holocaustului, care și-au pierdut întreaga familie în genocid. Împreună cu părinții și sora sa (în prezent judecătoarea Itta Katzir din Israel), Yoel Levi a emigrat la vârsta de o lună în Israel, unde a crescut în orașul Haifa.[5] A studiat, între altele, la Academia de muzică din Tel Aviv, terminând cu magna cum laude titlul de master în arte. În continuare a studiat arta dirijatului la Academia de muzică din Ierusalim, fiind elevul lui Mendi Rodan. Ulterior s-a perfecționat la la Siena și la Academia Națională Santa Cecilia din Roma în Olanda cu Kiril Kondrașin la Hilversum, și la Școala Guildhall de Muzică și Dramă din Londra unde a obținut diploma în 1978. În 1975 a devenit percuționist în Orchestra Filarmonica Israeliană din Tel Aviv. După ce a câștigat Premiul întâi la Concursul international de dirijat de la Besançon, între anii 1978-1980 a fost dirijor asistent al Orchestrei Cleveland, alături de Lorin Maazel, iar în anii 1980-1984 dirijor rezident al acestei orchestre. În anul 1988 i-a urmat lui Robert Shaw ca director muzical și prim-dirijor al Orchestrei Simfonice din Atlanta, funcție pe care a îndeplinit-o până în anul 2000, [6] când i-a luat locul Roberto Spano. El continuă să dirijeze la Atlanta două sfârsituri de săptămână în fiecare sezon de concerte. În anul 2001 el a fost decorat de către guvernul francez cu Ordinul artelor și literelor. Yoel Levy a dirijat la ceremonia de decernare a premiilor Nobel la Stockholm în anul 1991, iar în vara 1996 a condus concertul Orchestrei Simfonice din Atlanta la deschiderea Olimpiadei de vară de la Atlanta. În 2001-2007 a fost prim dirijor, iar din anul 2005 el este consilierul muzical al Orchestrei de radio Flandra din Bruxelles, de asemenea este prim-dirijor oaspete al Filarmonicii israeliene din Tel Aviv. Se bucură de apreciere înregistrările sale cu simfoniile lui Gustav Mahler cu orchestra simfonică din Atlanta. În anii 2014-2019 a dirijat Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii coreene din Seul. În 2021 a fost numit consilierul muzical și dirijorul Orchestrei Simfonice din Haifa.

Viata privată modificare

Yoel Levi este casatorit cu Jackie Perlmann si cuplul are trei fii: Eyal, ghitarist rock, Amir - actor și regizor de teatru, și Daniel, toboșar. [7]

Premii și onoruri modificare

  • 1978 - Premiul întâi la Concursul internațional de dirijat de la Besançon
  • 1997 - doctor honoris causa în arte al Universității Oglethorpe din Brookhaven, Georgia
  • 2001 - Ordinul artelor si literelor al Franței, cu gradul de cavaler

Bibliografie modificare

  • Alain Pâris - Dictionnaire des interprétes, et de l' interprétation musicale au XXe siècle, Bouquins, Robert Laffont, Paris, 1995

Referințe și note modificare

  1. ^ https://drive.google.com/file/d/1NIYpPJz01vMal26M-03Dru26W46KeFDs/view  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b Yoel Levi, Faceted Application of Subject Terminology, accesat în  
  3. ^ a b Yoel Levi, Discogs, accesat în  
  4. ^ a b Yoel Levi, MAK 
  5. ^ saitul israelian Habama 17.3.2021
  6. ^ Christopher Moore Struck by conductors bug în The Press 15 aprilie 2009
  7. ^ 2019 newspapers