Đorđe Krstić
| Đorđe Krstić | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4]  Kanjiža, Banatul de Nord, Serbia |
| Decedat | (56 de ani)[2] Belgrad, Regatul Serbiei |
| Cetățenie |  Serbia |
| Ocupație | Pictor |
| Limbi vorbite | limba sârbă[5] |
| Activitate | |
| Domeniu artistic | pictură |
| Studii | Academia de Arte Frumoase din München |
| Mișcare artistică | realism[*] |
Modifică date / text  | |
Đorđe Krstić (în sârbă Ђорђе Крстић; n. , Kanjiža, Banatul de Nord, Serbia – d. , Belgrad, Regatul Serbiei) a fost un pictor realist și academician sârb,[6] adesea menționat alături de contemporanii săi, Paja Jovanović și Uroš Predić,[7] ca una dintre figurile marcante ale artei sârbești.
Biografie
modificareKrstić și-a finalizat studiile la München, Germania,[8] unde și-a început cariera artistică sub influența realismului german până în 1883. Printre operele semnificative ale acestei perioade se numără Fecioara înecată, Anatomistul și Evanghelistul.[9]
După întoarcerea în Serbia, stilul său a evoluat de la realism spre un ton mai idilic, reflectat în lucrări precum Peisaj din Câmpia de la Kosovo, Din împrejurimile Čačak-ului, Din Leskovac, Studenica și Žiča. În ultimii ani ai vieții, a pictat mai multe iconostase în Čurug și Niš, colaborând cu arhitectul Mihailo Valtrović, inclusiv controversata lucrare Moartea cneazului Lazăr.[10]
Krstić a realizat peste 50 de lucrări inspirate din arta populară sârbă și costumul tradițional sârbesc.[11]
Moștenire
modificareEste inclus în lista Cei 100 de sârbi cei mai proeminenți.
Galerie
modificare-
Utopljenica, 1879 -
Mănăstirea Studenica, 1881–1883 -
La izvor, 1882 -
Sfântul Sava binecuvântând copiii sârbi, 1891 -
Babakaj, 1892 -
Note
modificare- ^ Djordje Krstic (în engleză), Benezit Dictionary of Artists
- ^ a b The Fine Art Archive, accesat în
- ^ Djordje Krstić, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
- ^ RKDartists, accesat în
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ „Arte – Đorđe Krstić – Biografie”. arte.rs. Accesat în .
- ^ „Secolul al XIX-lea”. Nedeljnik Vreme. Accesat în .
- ^ „Đorđe KRSTIĆ; pictor”. srbijanac.rs. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Două lucrări ale lui Đorđe Krstić în colecția permanentă a Muzeului Național: "Fecioara înecată" și "Căderea Stalaćului"” (în engleză). Accesat în .
- ^ Valtrović, Mihailo (). „Viziune asupra arhitecturii bisericești sârbe vechi”.
- ^ Београду, Етнографски музеј у; Влаховић, Митар С.; Pap, Károly Szathmári; Радовић, Босиљка (). Народне ношње XIX века у Београду (în sârbă). Издање Етнографског Музеја.