Deschide meniul principal
Ștefan Ionescu-Valbudea
Date personale
Născut1856 Modificați la Wikidata
Decedat (62 de ani) Modificați la Wikidata
Ocupațiesculptor[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Profesor pentruSpiridon Georgescu  Modificați la Wikidata

Ștefan Ionescu-Valbudea (Valbudea, pseudonim după comuna Valea Budei, n. 1856, București - d. 21 mai 1918) a fost un sculptor român.

BiografieModificare

A studiat la București cu Karl Storck, apoi a terminat Școala de arte frumoase din Paris cu sculptorul Fremiet și Falguiere. Tot acolo a dat și lecții de anatomie la Facultatea de Medicină. De la Paris a plecat la Roma (1885 - 1886) și apoi la Florența. Primele lucrări pe care le-a expus la Paris, „Mihai Nebunul” (1885) și „Învingătorul” (1889), astăzi distruse, exprimau temperamentul său frământat, romantic, înclinația spre o artă care exprimă sentimente și pasiuni puternice. La expoziția universală de la Paris din 1889 a obținut medalie pentru statuia „Învingătorul”.

După ce s-a consacrat ca sculptor, a fost numit profesor la Școala normală superioară, sub direcția lui Odobescu, apoi la Școala de arhitectură și de aici la Școala Superioară de Meserii, cu funcție de inspector de desen și caligrafie. Spre finalul vieții a fost director la Muzeul Grigorescu, ulterior desființat, care-și avea sediul în Parcul Carol din București.

OperaModificare

Ionescu-Valbudea a făcut sculptură monumentală: „Vulcan și Mercur” de pe fațada Băncii Naționale din București, relieful „Știința” de pe frontul palatului Universității Alexandru Ioan-Cuza din Iași. A lăsat și o serie de portrete și compoziții care se caracterizează prin finețea modelajului și prin adâncimea analizei psihologice: „Ionescu-Gion”, „Poetul E. Voinescu”, „Bust de fetiță”, „Copil dormind”, „Femeie odihnindu-se”, „Speriatul”, bustul pictorului Eugeniu Voinescu.

Alte scupturi: „Flora”, (1881), „Frica de apă”, „Copilul care face bine” și „Prima lecție” (la Florența), „Portretul lui M.J.” (basorelief), „Fetița lui P. Grădișteanu”, „Zoe Sturza”, „Veronica Micle”, „Teodor Ștefănescu”, „Bustul lui Mihai Kogălniceanu”, „Mercur” (altă versiune), „Mecanica”, „Cafegiul” de la Ministerul de Finațe, busturile lui Titus Alexandrescu, Nicolae Kalinderu, Ion Zottu, Polixenia I. Zottu, basorelieful „Adam și Eva”, „Vittelius” și alte opere.

BibliografieModificare

  • Academia Republicii Populare Române - Dicționar Enciclopedic Român (Ed. Politică, București, 1962-1964)
  • Lucian Predescu - Enciclopedia României. Cugetarea (Ed. Saeculum, București, 1999)