Șubrănești, Zastavna
Șubrănești | |
Шубранець | |
— Comună — | |
Poziția geografică | |
Poziția geografică | |
Coordonate: 48°24′00″N 25°53′10″E / 48.40000°N 25.88611°E | |
---|---|
Țară | Ucraina |
Regiune | Cernăuți |
Raion | Zastavna |
KOATUU | 7321589501 |
Reședință | Șubrănești |
Componență | Șubrănești |
Altitudine | 200 m.d.m. |
Populație (2007) | |
- Total | 1.787 locuitori |
Fus orar | UTC+2 |
Cod poștal | 59454 |
Prezență online | |
Modifică date / text |
Șubrănești, întâlnit și sub forma Șubraneț sau Dumbrava de Sus (între 1942-1944)[1] (în ucraineană Шубранець, transliterat Șubraneț și în germană Schubranetz) este un sat reședință de comună în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 1,787 locuitori, preponderent ucraineni (ruteni).
Satul este situat la o altitudine de 200 metri, în partea de centru-sud a raionului Zastavna.
Istorie
modificareLocalitatea Șubrănești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Șubrănești a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Sadagura (în germană Sadagora).
După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Șubrănești a făcut parte din componența României, în Plasa Prutului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni.
Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene.
Începând din anul 1991, satul Șubrănești face parte din raionul Zastavna al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 10 (4+6), reprezentând 0,58% din populație [2]. În prezent, satul are 1.787 locuitori, preponderent ucraineni.
Demografie
modificareConform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Șubrănești era vorbitoare de ucraineană (98,94%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.[3]
- 1989: 1.738 (recensământ)
- 2007: 1.787 (estimare)
Recensământul din 1930
modificareConform recensământului efectuat în 1930[4], populația comunei Șubrănești se ridica la 2.086 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau ruteni (96,83%), cu o minoritate de români (1,39%). Alte persoane s-au declarat: germani (5 persoane), ruși (2 persoane), cehi\slovaci (12 persoane), polonezi (14 persoane) și evrei (4 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (98,13%). Alte persoane au declarat: greco-catolici (5 persoane), romano-catolici (19 persoane), evanghelici\luterani (3 persoane), armeano-catolici (6 persoane) și mozaici (6 persoane).
Note
modificare- ^ Codul general al României: (Codurile, legile și regulamentele în vigoare) Întocmit după textele oficiale, Volumul 30,Partea 1
- ^ „Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Populația statornică în 1930, p. 122, Institutul Central de Statistică
Legături externe
modificare- Datele generale ale recensământului din 2001 Arhivat în , la Wayback Machine.
- Date detaliate privitoare la numărul românilor Arhivat în , la Wayback Machine.
- Românii din Cernăuți