În matematică, un 4-politop regulat este un politop 4-dimensional regulat. Aceste politopuri sunt analoagele în patru dimensiuni ale poliedrelor regulate din trei dimensiuni și ale poligoanelor regulate din două dimensiuni.

Tesseractul este unul dintre cele 6 4-politopuri regulate convexe

4-politopurile regulate au fost descrise pentru prima dată de către matematicianul elvețian Ludwig Schläfli la mijlocul secolului al XIX-lea, deși setul complet nu a fost descoperit decât mai târziu.

Există șase astfel de politopuri convexe și zece politopuri stelate regulate, în total șaisprezece.

Istoric modificare

4-politopurile convexe regulate au fost descrise pentru prima dată de către matematicianul Ludwig Schläfli la mijlocul secolului al XIX-lea. El a descoperit că sunt exact șase astfel de figuri. Schläfli a găsit, de asemenea, patru dintre 4-politopurile stelate regulate: marele 120-celule, marele 120-celule stelat, marele 600-celule și marele larg 120-celule stelat. El a omis restul de șase, deoarece nu a admis formele care nu satisfac caracteristica Euler pe celule sau figura vârfului (pentru toruri cu zero găuri: F − E + V = 2). Aceasta exclude celulele și figurile vârfului pentru {5,5/2} și {5/2,5}.

Edmund Hess (1843–1903) a publicat lista completă în cartea sa din 1883 „Einleitung in die Lehre von der Kugelteilung mit besonderer Berücksichtigung ihrer Anwendung auf die Theorie der Gleichflächigen und der gleicheckigen Polyeder” (în română Introducere în teoria divizării bilelor cu o considerație specială asupra aplicării sale la teoria poliedrelor izoedrice și izogonale).

Construcție modificare

Existența unui 4-politop regulat   este constrânsă de existența poliedrelor regulate   care formează celulele sale și o constrângere dată de unghiul diedru:

 

pentru a se asigura că celulele se întâlnesc pentru a forma o 3-frontieră închisă. Cele șase politopuri convexe și zece stelate menționate sunt singurele soluții care satisfac aceste constrângeri.

Există patru simboluri Schläfli {p,q,r} pentru 4-politopuri neconvexe care au celule valide {p,q} și figurile vârfului {q,r}, și satisfac condiția diedrică, dar nu pot produce figuri finite: {3,5/2,3}, {4,3,5/2}, {5/2,3,4} și {5/2,3,5/2}.

4-politopuri regulate convexe modificare

4-politopurile regulate convexe sunt analoagele în patru dimensiuni ale poliedrelor platonice din trei dimensiuni și ale poligoanelor regulate convexe din două dimensiuni.

Cinci din cele șase sunt în mod clar analoagele celor cinci poliedre platonice corespunzătoare. Al șaselea, 24-celule, nu are un analog regulat în trei dimensiuni. Însă există o pereche de poliedre neregulate, cuboctaedrul și dualul său, dodecaedrul rombic, care sunt parțial analoage cu 24-celule (în moduri complementare). Împreună pot fi considerate ca analogul tridimensional al 24-celule.

Fiecare 4-politop convex regulat este delimitat de un set de 3 celule, care sunt toate poliedre platonice de același tip și dimensiune. Acestea sunt grupate împreună având fețele lor în contact în mod regulat.

Proprietăți modificare

Următoarele tabele enumeră câteva proprietăți ale celor șase 4-politopuri convexe. Grupurile de simetrie ale acestor 4-politopuri sunt toate grupuri Coxeter și sunt date în notația descrisă în acel articol. Numărul care urmează denumirii grupului este ordinul grupului.

Nume Imagine Familie Schläfli
Coxeter
V L F C Fig.
vârf
Dual Grup de simetrie
5-celule
4-simplex
  n-simplex
(familia An)
{3,3,3}
       
5 10 10
{3}
5
{3,3}
{3,3} (autodual) A4
[3,3,3]
120
16-celule
4-ortoplex
  n-ortoplex
(familia Bn)
{3,3,4}
       
8 24 32
{3}
16
{3,3}
{3,4} 8-celule B4
[4,3,3]
384
8-celule
tesseract
4-cub
  hipercub
n-cub
(familia Bn)
{4,3,3}
       
16 32 24
{4}
8
{4,3}
{3,3} 16-celule B4
[4,3,3]
384
24-celule
octaplex
polioctaedru (pO)
  familia Fn {3,4,3}
       
24 96 96
{3}
24
{3,4}
{4,3} (autodual) F4
[3,4,3]
1152
600-celule
tetraplex
politetraedru (pT)
  n-politop pentagonal
(familia Hn)
{3,3,5}
       
120 720 1200
{3}
600
{3,3}
{3,5} 120-celule H4
[5,3,3]
14400
120-celule
dodecaplex
polidodecaedru (pD)
  n-politop pentagonal
(familia Hn)
{5,3,3}
       
600 1200 720
{5}
120
{5,3}
{3,3} 600-celule H4
[5,3,3]
14400

John Conway a susținut denumirile „simplex”, „ortoplex”, „tesseract”, „octaplex” sau „polioctaedru” (pO), „tetraplex” sau „politetraedru” (pT) și „dodecaplex” sau „polidodecaedru” (pD).[1]

Norman Johnson a susținut denumirile „n-celule”, „tesseract” și încă câteva denumiri întâlnite în literatura în limba engleză, ca polychoron, bazate pe cuvintele din limba greacă πολύ (în română mult) și χώρος (în română spațiu),[2][3] însă în limba română traducerea lui „choros” drept sufix „-cor[4] nu este folosită în matematică.

Caracteristica Euler pentru toate 4-politopurile este zero, analogul 4-dimensional al formulei poliedrice a lui Euler este:

 

unde Nk indică numărul de k-fețe din politop (un vârf este o 0-față, o latură este o 1-față etc.). Aceast aspect este caracteristic politopurilor cu un număr par de dimensiuni și este evidențiat simplu de dualitate.

Topologia oricărui 4-politop este definită de numerele Betti și coeficienții de torsiune.[5]

Configurații descriptive modificare

Un 4-politop regulat poate fi complet descris de o matrice de configurație care conține numărul elementelor sale componente. Rândurile și coloanele corespund vârfurilor, laturilor, fețelor și celulelor. Numerele de pe diagonala principală (din stânga sus în dreapta jos) arată câte din fiecare tip de element apar în întregul 4-politop. Celelalte numere arată câte elemente ale coloanei apar pentru sau la elementul rândului. De exemplu în orice 4-politop regulat există 2 vârfuri "pentru" fiecare latură (fiecare latură "are" 2 capete) iar 2 celule se întâlnesc "la" fiecare față (fiecare față "aparține" de 2 celule). Se observă că configurația politopului dual poate fi obținută prin rotirea matricei cu 180°.[6][7]

5-celule
{3,3,3}
16-celule
{3,3,4}
tesseract
{4,3,3}
24-celule
{3,4,3}
600-celule
{3,3,5}
120-celule
{5,3,3}
           

Vizualizare modificare

Tabelul următor prezintă câteva proiecții bidimensionale ale acestor 4 politopuri. Diverse alte vizualizări pot fi găsite în legăturile externe de mai jos. Diagramele Coxeter–Dynkin sunt și ele date sub simbolul Schläfli.

A4 = [3,3,3] B4 = [4,3,3] F4 = [3,4,3] H4 = [5,3,3]
5-celule 8-celule 16-celule 24-celule 120-celule 600-celule
{3,3,3} {4,3,3} {3,3,4} {3,4,3} {5,3,3} {3,3,5}
                                               
Poliedre 3D în proiecție ortogonală
 
Anvelopă
tetraedrică

(centrată pe celulăl/vârf)
 
Anvelopă
cubică

(centrată pe celulă)
 
Anvelopă
cubică

(centrată pe celulă)
 
Anvelopă
cuboctaedrică

(centrată pe celulă)
 
Anvelopă
triacontaedrică
rombică trunchiată

(centrată pe celulă)
 
Anvelopă
icosidodecaedrică
pentakis

(centrată pe vârf)
Diagrame Schlegel cadru de sârmă ( proiecție centrală)
 
centrată pe celulă
 
centrată pe celulă
 
centrată pe celulă
 
centrată pe celulă
 
centrată pe celulă
 
centrată pe vârf
Proiecții stereografice cadru de sârmă (3-sferă)
           

4-politopuri regulate stelate (Schläfli–Hess) modificare

 
Figura arată relațiile dintre politopurile stelate cvadridimensionale; cele 2 forme convexe și 10 forme stelate pot fi văzute în 3D ca vârfurile unui cuboctaedru[8]
 
Un subset de relații între 8 forme dintre 120-celule, polidodecaedru (pD). Cele trei operații {a,g,s} sunt comutabile, definind un cadru cubic; există 7 densități văzute în poziționare verticală, cu 2 forme duale având aceeași densitate

4-politopurile Schläfli–Hess sunt setul complet de 10 politopuri stelate regulate cvadridimensionale.[9] Ele sunt numite astfel în onoarea descoperitorilor lor, Ludwig Schläfli și Edmund Hess. Fiecare este reprezentat de un simbol Schläfli {p,q,r} în care unul dintre numere reprezintă o pentagramă (5/2). Astfel, acestea sunt analoage neconvexe regulate ale poliedrelor Kepler–Poinsot, care sunt, la rândul lor, analoagele pentagramei.

Denumiri modificare

Numele le-au fost date de John Conway, extinzând numele date de Arthur Cayley poliedrelor Kepler–Poinsot. Împreună cu „stelat” (în engleză stellated) și „mare” (în engleză great), a adaugat modificatorul „larg” (în engleză grand). Conway a oferit aceste definiții operaționale:

  1. stelare (în engleză stellation, simbol „s”) – înlocuiește laturile (muchiile) cu altele mai lungi care sunt pe aceleași drepte. (Exemplu: un pentagon stelează într-o pentagramă)
  2. mărire (în engleză greatening, simbol „g”) – înlocuiește fețele cu altele mai mari care sunt în aceleași plane. (Exemplu: un icosaedru se mărește în marele icosaedru)
  3. lărgire (în engleză aggrandizement, simbol „a”) – înlocuiește celulele cu celule mai mari în aceleași 3-spații. (Exemplu: un 600-celule se transformă în largul 600-celule)

John Conway denumește cele 10 forme ale 4-politopurilor cu 3 forme de celule regulate: pT = politetraedru {3,3,5} (600-celule teraedrice), pI = poliicosaedru {3,5,5/2} (120-celule icosaedrice), respectiv pD = polidodecaedru {5,3,3} (120-celule dodecaedrice), cu prefixele g, a, și s pentru mare, larg și (în limba română sufix) stelat. Stelarea finală, marele larg polidodecaedru stelat conține toate acestea în gaspD.

Simetrie modificare

Toate cele zece 4-politopuri au simetrii [3,3,5] (H4). Ele sunt generate din cele 6 grafuri liniare asociate cu tetraedrul Goursat: [3,5,5/2], [5,5/2,5], [5,3,5/2], [5/2,5,5/2], [5,5/2,3] și [3,3,5/2].

Fiecare grup generează câte 2 4-poliedre stelate, cu excepția a două grupuri care sunt auto-duale, care generează doar câte unul. Deci între cele zece 4-politopuri stelate regulate există 4 perechi duale și 2 forme autoduale.

Proprietăți modificare

De reținut:

Celulele (poliedre), fețele lor (poligoane), figurile laturilor și ale vârfurilor sunt identificate prin simbolurile Schläfli ale acestora.

Nume
Conway (abrev.)
Proiecție
ortogonală
Schläfli
Coxeter
C
{p, q}
F
{p}
L
{r}
V
{q, r}
Dens. χ
120-celule icosaedric
poliicosaedru (pI)
  {3,5,5/2}
         
120
{3,5}
 
1200
{3}
 
720
{5/2}
 
120
{5,5/2}
 
4 480
Micul 120-celule stelat
polidodecaedru stelat (spD)
  {5/2,5,3}
         
120
{5/2,5}
 
720
{5/2{5/2}
 
1200
{3}
 
120
{5,3}
 
4 −480
Marele 120-celule
marele polidodecaedru (gpD)
  {5,5/2,5}
         
120
{5,5/2}
 
720
{5}
 
720
{5}
 
120
{5/2,5}
 
6 0
Largul 120-celule
largul polidodecaedru (apD)
  {5,3,5/2}
         
120
{5,3}
 
720
{5}
 
720
{5/2}
 
120
{3,5/2}
 
20 0
Marele 120-celule stelat
marele polidodecaedru stelat (gspD)
  {5/2,3,5}
         
120
{5/2,3}
 
720
{5/2}
 
720
{5}
 
120
{3,5}
 
20 0
Largul 120-celule stelat
largul polidodecaedru stelat (aspD)
  {5/2,5,5/2}
           
120
{5/2,5}
 
720
{5/2}
 
720
{5/2}
 
120
{5,5/2}
 
66 0
Marele larg 120-celule
marele larg polidodecaedru (gapD)
  {5,5/2,3}
         
120
{5,5/2}
 
720
{5}
 
1200
{3}
 
120
{5/2,3}
 
76 −480
Marele 120-celule icosaedric
marele poliicosaedru (gpI)
  {3,5/2,5}
         
120
{3,5/2}
 
1200
{3}
 
720
{5}
 
120
{5/2,5}
 
76 480
Largul 600-celule
largul politetraedru (apT)
  {3,3,5/2}
         
600
{3,3}
 
1200
{3}
 
720
{5/2}
 
120
{3,5/2}
 
191 0
Marele larg 120-celule stelat
marele larg polidodecaedru stelat (gaspD)
  {5/2,3,3}
         
120
{5/2,3}
 
720
{5/2}
 
1200
{3}
 
600
{3,3}
 
191 0

4-politopuri infinite modificare

Se cunosc următoarele 4-politopuri infinite regulate:

  • un fagure euclidian regulat: {4,3,4};
  • patru faguri hiperbolici regulați compacți: {3,5,3}, {4,3,5}, {5,3,4} și {5,3,5};
  • unsprezece faguri hiperbolici regulați paracompacți: {3,3,6}, {6,3,3}, {3,4,4}, {4,4,3}, {3,6,3}, {4,3,6}, {6,3,4}, {4,4,4}, {5,3,6}, {6,3,5} și {6,3,6}.

4-politopuri abstracte modificare

Se cunosc următoarele 4-politopuri abstracte regulate:

Note modificare

  1. ^ Conway, Burgiel & Goodman-Strauss 2008, Ch. 26. Higher Still.
  2. ^ en "Convex and abstract polytopes", Programme and abstracts, MIT, 2005
  3. ^ en Johnson, Norman W. (). „§ 11.5 Spherical Coxeter groups”. Geometries and Transformations. Cambridge University Press. pp. 246–. ISBN 978-1-107-10340-5. 
  4. ^ -cor, dexonline.ro, accesat 2021-03-30
  5. ^ en Richeson, David S. (). „23. Henri Poincaré and the Ascendancy of Topology”. Euler's Gem: The Polyhedron Formula and the Birth of Topology. Princeton University Press. pp. 256–. ISBN 978-0-691-15457-2. 
  6. ^ Coxeter 1973, § 1.8 Configurations.
  7. ^ Coxeter, Complex Regular Polytopes, p.117
  8. ^ Conway, Burgiel & Goodman-Strauss 2008, p. 406, Fig 26.2.
  9. ^ Coxeter, Star polytopes and the Schläfli function f{α,β,γ) p. 122 2. The Schläfli-Hess polytopes

Bibliografie modificare

Legături externe modificare

 v  d  m Politopuri regulate și uniforme convexe fundamentale în dimensiunile 2–10
Familie An Bn I2(p) / Dn E6 / E7 / E8 / F4 / G2 Hn
Poligoane regulate Triunghi Pătrat p-gon Hexagon Pentagon
Poliedre uniforme Tetraedru OctaedruCub Semicub DodecaedruIcosaedru
4-politopuri uniforme 5-celule 16-celuleTesseract Semitesseract 24-celule 120-celule600-celule
5-politopuri uniforme 5-simplex 5-ortoplex5-cub 5-semicub
6-politopuri uniforme 6-simplex 6-ortoplex6-cub 6-semicub 122221
7-politopuri uniforme 7-simplex 7-ortoplex7-cub 7-semicub 132231321
8-politopuri uniforme 8-simplex 8-ortoplex8-cub 8-semicub 142241421
9-politopuri uniforme 9-simplex 9-ortoplex9-cub 9-semicub
10-politopuri uniforme 10-simplex 10-ortoplex10-cub 10-semicub
n-politopuri uniforme n-simplex n-ortoplexn-cub n-semicub 1k22k1k21 n-politop pentagonal
Topicuri: Familii de politopuriPolitop regulat