Adina Berciu-Drăghicescu

Adina Berciu-Drăghicescu
Date personale
Născut1950
București, România
NaționalitateRomânia
Activitate
Domeniuistorie


Adina Berciu-Drăghicescu (n. 1950, București) este un profesor universitar, istoric, cercetător și autor român, cunoscută pentru contribuțiile sale în domeniul studiului istoriei poporului român și a macedo-românilor, cu preponderență asupra istoriei poporului român din perioada Evului Mediu, și de asemenea din perioada dintre sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX.

Biografie modificare

Dorina Adina Berciu-Drăghicescu (născută Berciu) s-a născut în București, într-o familie de intelectuali care include între veri pe omul de știință Viorica Mărâi și pictorul Ioan Atanasiu Delamare. Mama sa a fost profesorul universitar germanist Lucia Berciu, iar tatăl său a fost istoricul și arheologul academician Dumitru Berciu. Este cea mai mică din cele două fiice ale familiei soților Berciu.

Adina Berciu-Drăghicescu a absolvit în 1973 cursurile Facultății de Istorie din Universitatea din București. În 1981 i-a fost acordată diploma de doctorat în istorie, de asemenea de către Universitatea din București. Este profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universității din București.

Activitate profesională modificare

Dincolo de activitatea pedagogică, Adina Berciu-Drăghicescu este un cercetător în istorie, și un prolific autor de cărți de istorie a poporului român, și în particular de cărți de istorie a românilor din Bucovina, Basarabia, și Macedonia. Conform catalogului internațional al bibliotecilor, WorldCat, copii ale cărților sale există în colecțiile a peste 25 de biblioteci academice, atât în România cât și în străinătate.[1]

În particular, în anul 2020 șapte din cărțile sale erau deja incluse în colecția Bibliotecii Congresului Statelor Unite:[2]

  • „Basarabenii și bucovinenii între drept internațional și dictat: documente 1944-1945” (Ed. Șansa, 1995), scrisă împreună cu Lidia Brânceanu[3]
  • „Războiul dintre geți și perși, 514 î.e.n.” (Ed. Militară 1986), împreună cu Dumitru Berciu[4]
  • „Relații româno-elvețiene: bibliografie generală” (Ed. Universității din București, 2011)[5]
  • „Aromânii în publicațiile culturale, 1880-1940” (Ed. Sigma, 2003)[6]
  • „Tricolorul României” (Ed. Sigma, 1995)[7]
  • „Unirea Basarabiei cu România” (Ed. Globus, 1990)[8]
  • „O domnie umanistă în Moldova, Despot-Vodă” (Ed. Albatros, 1980)[9]

Unele din aceste cărți sunt, de asemenea, incluse în colecțiile bibliotecilor universităților din Statele Unite.[10][11]

Note modificare

  1. ^ OCLC WorldCat, „Identities: Adina Berciu-Drăghicescu”, 2020 http://worldcat.org/identities/lccn-n82000281/ accesat 2020
  2. ^ The Library of Congress, „Adina Berciu-Drăghicescu”, 2020 http://id.loc.gov/authorities/names/n82000281.html accesat 2020
  3. ^ Brânceanu, L., Berciu-Drăghicescu, A., „Basarabenii și bucovinenii între drept internațional și dictat”, Ed. Șansa, 1995
  4. ^ Berciu, D., Berciu-Drăghicescu, A., „Războiul dintre geți și perși, 514 î.e.n.”, Ed. Militară, 1986
  5. ^ Berciu-Drăghicescu, A., et al., „Relații româno-elvețiene: bibliografie generala”, Ed. Universității din București, 2011
  6. ^ Berciu-Drăghicescu, A., Pariza, M., „Aromânii în publicațiile culturale, 1880-1940”, Ed. Sigma, 2003
  7. ^ Berciu-Drăghicescu, A., Iscru, G. D., Velter, T., David, A., „Tricolorul României”, Ed. Sigma, 1995
  8. ^ Berciu-Drăghicescu, A., Brânceanu, L., „Unirea Basarabiei cu România”, Ed. Globus 1990
  9. ^ Berciu-Drăghicescu, A., „O domnie umanistă în Moldova, Despot-Vodă”, Ed. Albatros, 1980
  10. ^ Princeton University Library Catalog, „DK509.69.R6 U55 1990: Unirea Basarabiei cu România : 1918-1927 : documente / introducere, tabele cronologice, note, selectarea documentelor, Adina Berciu-Drăghicescu, Lidia Brânceanu”, 1990 https://catalog.princeton.edu/catalog/1781458, accesat 2020
  11. ^ Stanford University Libraries, „SearchWorks: SAL3: Z2926 .B47 2011 : Relații româno-elvețiene: bibliografie generala”, 2011 http://searchworks.stanford.edu/view/9544605, accesat 2020