Ambasadori, căutăm patrie

Prezență online
Ambasadori, căutăm patrie
Allegro allarmato Ambassadors Seek Country
Afișul filmului
Titlu original	Ambasadori, căutăm patrie
Gen	dramatic politic
Regizor	Mircea Daneliuc
Scenarist	Mircea Daneliuc
Producător	Mircea Daneliuc (prod. executiv)
Studio	Ro De Film
Distribuitor	Româniafilm
Director de imagine	Călin Ghibu
Montaj	Nita Chivulescu
Sunet	Anușavan Salamanian
Muzica	Dan Teodorescu
Scenografie	Mihai Tăutu
Costume	Maria Miu
Machiaj	Dana Roșeanu
Distribuție	Cecilia Bârbora Marius Stănescu Horațiu Mălăele
Premiera	14 noiembrie 2003
Durata	113 minute
Țara	România
Limba originală	română
Disponibil în română	original
Pagina IMDb Pagina Cinemagia
Modifică date / text

Ambasadori, căutăm patrie este un film dramatic românesc din 2003 regizat de Mircea Daneliuc. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Cecilia Bârbora, Marius Stănescu și Horațiu Mălăele.

Rezumat modificare

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Din lipsă de fonduri, Ambasada Republicii Endola din Romania este abandonată. Diplomatul de culoare, Patrick Kamara, are dificultăți în a plăti locuința și facilitățile curente. În cele din urmă, e părăsit de toți salariații, cu excepția Nonei, o secretară. Este hotărât să facă un protest mediatizat și se așază la coada unei cantine a săracilor. Aici îl cunoaște pe Nelu, un fost revoluționar. Rana de glonț de la gât nu se vindecă și devine treptat dependent de droguri. Îl mai ajută Titi, un alt beneficiar al drepturilor pentru revoluție, dar unul prosper, fără răni și regrete, proprietarul unei săli de biliard.

Nelu este adus să locuiască în clădirea aproape goală a ambasadei și așa o cunoaște pe Nona, de care se îndrăgostește. Ca să-și defuleze frustrările, apucă uneori telefonul și lansează amenințări fictive cu bombă. Patrick se refugiază în alcool. Nona are un accident și o rană serioasă la cap. În spital, face adicție la metadonă și începe la rândul ei să se drogheze. Acum e rândul lui Nelu să încerce a-i întinde o mână, intrând in conflict și cu Titi și cu un grup de arabi care distribuie heroină. Se regăsesc, alături de Patrick, în timpul unei fieste de după o partidă de fotbal, sărbătoare care seamănă în mod suspect cu euforia uitată a Revoluției.

Distribuție modificare

Cecilia Bârbora — Nona, secretara Ambasadei Republicii Endola în România
Marius Stănescu — Nelu, un revoluționar rănit și devenit dependent de droguri
Horațiu Mălăele — Titi, un revoluționar prosper, proprietarul unei săli de biliard, fost securist
Mircea Rusu — Mișu, soțul Nonei, șoferul Ambasadei Republicii Endola, fost securist
Rafael Malonga — Patrick Kamara, ambasadorul Republicii Endola în România
Serge Abiad — Mansur, un traficant de droguri arab care a deschis un bordel în vila de la Snagov a lui Nelu
Coca Bloos — funcționara Ministerului Afacerilor Externe
Florina Cercel — Mariana, amanta lui Mișu
Mircea Daneliuc — pictorul care pictează portretul președintelui Kumunga^[1]
Radu Panamarenco — un tată supărat că fiica sa se prostituează
Ion Cojar — Datcu, ministrul afacerilor externe al României
Mihaela Crăciun — ea însăși
Cristina Liberis — ea însăși
Cristina Niculcea — ea însăși
Vartan Arachelian — el însuși
Mircea Radu — el însuși
Adrian Fulea — el însuși
Lucian Sârb — el însuși
Marinela Chelaru — bucătăreasa de la cantina socială (menționată Marilena Chelaru)
Dan Săndulescu
Marian Chirvase
Cătălin Chivu
Ion Oprea
Marian Borănescu
Dimitrii Bogomaz
Robert Radoveanu
Mari-Cristina Dan
Su Yan — unul din chinezii care cumpără clădirea Ambasadei
Aeng Yueming — unul din chinezii care cumpără clădirea Ambasadei
Zhany Jiang — unul din chinezii care cumpără clădirea Ambasadei
Mbela Nzuzi
Eddy Bossongo
Ombe Mosilkwa
Alice Molonga
Iordan Daniel Ionescu
Iulian Ilinca
Parfait Malonga
Adina Haret
Booy Gao
Victor Yila — diplomat african prezent la recepția din clădirea Ambasadei
Zunior Mongo
Seuim Suangi
Florin Petrini (menționat Florin Petrin)
Sidonia Ganea
Carmen Marc
Valentin Ionel
Laura Dumitru
Elena Ene
Tibi Lazăr
Mihaela Bololoi
Marin Dragomir
Rareș Dragomir
Tudor Dobre

Primire modificare

Filmul a fost vizionat de 7.371 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.^[2]