Anna Jagiello

Anna Jagiello
Date personale
Născută	18 octombrie 1523 Cracovia, Regatul Poloniei
Decedată	9 septembrie 1596 (72 de ani) Varșovia, Polonia-Lituania
Înmormântată	Groby Królewskie na Wawelu[*][[Groby Królewskie na Wawelu |​]]
Părinți	Sigismund I al Poloniei Bona Sforza[*][[Bona Sforza (Queen of Poland and Grand Duchess of Lithuania)|​]]
Frați și surori	Isabella Jagiello Zapolya Zofia Jagiellonka[*][[Zofia Jagiellonka (Princess and Duchess of Brunswick-Lüneburg (1522-1575))|​]] Katarzyna[*][[Katarzyna (German countess)|​]] Jadwiga Jagiellonka[*][[Jadwiga Jagiellonka (Electress Of Brandenburg (1513-1573))|​]] Anna Jagiellon[*][[Anna Jagiellon (Polish princess, daughter Sigismund I the Old, died young)|​]] Regina Szafraniec[*][[Regina Szafraniec |​]] Jan z Książąt Litewskich[*][[Jan z Książąt Litewskich (Bishop of Poznań and illegitimate son of Sigismund I the Old, King of Poland)|​]] Wojciech Olbracht[*][[Wojciech Olbracht (Polish prince, youngest son of Sigismund I the Old, died young)|​]] Catherine Jagellon Sigismund al II-lea August
Căsătorită cu	Ștefan Báthory (11 mai 1576–12 decembrie 1586)
Ocupație	politiciană aristocrat[*]​
Limbi vorbite	slava orientală veche
Activitate
Apartenență nobiliară
Titluri	duce
Familie nobiliară	Dinastia Jagiellonă
Rege al Poloniei[*]​
Domnie	13 decembrie 1575 – 9 septembrie 1596
Predecesor	Henric al III-lea al Franței
Succesor	Sigismund al III-lea Vasa
list of Lithuanian consorts[*][[list of Lithuanian consorts |​]]
Semnătură

Ana Iagello - în poloneză: Anna Jagiellonka; în lituaniană: Ona Jogailaitė - (1523 - 1596), a fost regină a Poloniei din 1575 până în 1586. A fost fiica regelui polonez Sigismund I cel Bătrân, și soția lui Ștefan Báthory, rege ales al Poloniei. A fost aleasă regină, împreună cu logodnicul ei, Ștefan, iar cei doi au condus împreună regatul Poloniei până la moartea lui Báthory.

Primii ani

Ana s-a născut în 1523, fiind fiica regelui polonez, Sigismund I cel Bătrân și a reginei poloneze Bona Sforza. Viața ei timpurile a fost una normală. Broda veșminte bisericești, a fost implicată în lucrări de caritate și și-a îndeplinit obligațiile sale de prințesă. Ana a renunțat la pretendentul ei, Regele Suediei, în favoarea surorii ei, Caterina, rămânând necăsătorită până la vârsta de 52 de ani. Cei 33 de ani petrecuți cu mama ei arogantă au învățat-o că doar răbdarea și calmul o pot face pe o femeie să ajungă un monarh la fel de bun ca și un bărbat.

Interregnum

În 1572, fratele ei, Sigismund al II-lea August a murit, lăsând tronul polono-lituanian vacant. În 1572, Jean Montluc, Episcopul de Valencia, i-a oferit prințului francez, Henric, alegerile republicii ca următorul rege. Montluc a promis alegătorilor că Henric se va căsători cu Ana, pentru a menține tradiția dinastică. Cu toate acestea, după ce Henric a fost ales ca monarh în republica polono-lituaniană, el și-a retras promisiunea iar cei doi nu s-au căsătorit niciodată.

În iunie 1574, Henric a părăsit Polonia pentru a-și asuma noile sale îndatoriri ca rege al Franței iar Parlamentul Republicii l-a înlăturat ca monarh de la tronul polonez în mai 1575. În a doua alegere, Ana și-a asumat titlul politic important de infantă, reflectând obiceiul spaniol și subliniind statutul ei dinastic. Titul regal era: Ana, din mila lui Dumnezeu, Infanta Regatului Polonia.

Guvernarea

În toamna anului 1575, un nou candidat a fost oferit alegatorilor din Republică, Ștefan Báthory, principe al Transilvaniei. Ștefan a trebuit să fie de acord și a respectat condiția de a se căsători cu Ana. La data de 15 decembrie 1575, lângă Varșovia, Ana împreună cu Ștefan, au fost aleși guvernanții republicii, iar încoronarea a avut loc la Cracovia pe 1 mai 1576.

După moartea soțului ei în 1586, ea mai avea de jucat ultima piesă în influența tronurilor din Republică, oferindu-l pentru alegeri pe Sigismund al III-lea Vasa, singurul fiu al surorii sale Caterina. Cu ajutorul Anei, acesta a câștigat tronul polono-lituanian ca al treilea monarh ales de Republică.

Moartea și moștenirea

Ana a murit în timpul domniei nepotului ei, Sigismund, în propria țară unde s-a născut și a trăit, pe 9 septembrie 1596. A fost ultima regină din dinastia Iagello.

Varșovia a fost reședința principală a ei înainte de a veni în capitală, unde a înfrumusețat orașul cu diferite contrucții. De asemenea, a finanțat mai multe monumente funerare în Catedrala Wawel, inclusiv monumentul fratelui ei, Sigismund August, al soțului ei Ștefan Báthory în Capela Sfintei Fecioare Maria (1586, Santi Gucci), al mamei sale Bona Sforza în Bazilica Sfântul Nicolae din Bari (1593), și al ei în Catedrala lui Sigismund (Santi Gucci).

Referințe

• Anna Jagiellonka (1523–1596)". Government of Poland. Retrieved 2009-08-24.
• Stone, Daniel (2001). The Polish-Lithuanian state, 1386-1795 [A History of East Central Europe, Volume IV.] Seattle: University of Washington Press. p. 118. ISBN 0-295-98093-1.
• (Polish) Paweł Jasienica (1984). Ostatnia z rodu. Czytelnik. p. 161. ISBN 83-07-00697-X.
• In der Zeit des zweiten Interregnums trug sie den Titel „Anna Dei Gratia Infans Regni Poloniae". (German) Marina Dmitrieva, Karen Lambrecht (2000). Krakau, Prag und Wien: Funktionen von Metropolen im frühmodernen Staat. Franz Steiner Verlag. p. 70. ISBN 3-515-07792-8.
• Przybrała wtedy, na wzór hiszpański, tytuł infantki. (Polish) Ewa Letkiewicz (2006). Klejnoty w Polsce: Czasy ostatnich Jagiellonów i Wazów. Wydawnictwo Uniwersytetu Marii Curie-Skłodowskiej. p. 417. ISBN 83-227-2599-X.
• Stone, Daniel (2001). The Polish-Lithuanian state, 1386-1795 [A History of East Central Europe, Volume IV.] Seattle: University of Washington Press. p. 122. ISBN 0-295-98093-1.
• Stone, Daniel (2001). The Polish-Lithuanian state, 1386-1795 [A History of East Central Europe, Volume IV.] Seattle: University of Washington Press. p. 123. ISBN 0-295-98093-1.
• WAWEL 1000-2000. Kultura artystyczna dworu królewskiego i katedry. Sala IV. Portrety rodowe. (Polish)
• Kaplica Zygmuntowska (Polish)