Antimaghiarism

atitudini ostile, prejudecăți sau acțiuni discriminatorii îndreptate împotriva maghiarilor

Antimaghiarismul (sau maghiarofobia, în maghiară magyargyűlölet) reprezintă toate acțiunile îndreptate împotriva maghiarilor (popor, cultură, limbă), având la bază antipatia, neîncrederea, rasismul sau xenofobia.

Parte a seriei despre
Discriminare
Forme generale de discriminare

SexRasăOrientare sexualăReligie
(Diz)abilitateLimbăVârstăSpecie

Forme specifice de discriminare

AntisemitismAporofobieHomofobie
HeterofobieXenofobieTransfobie
SerofobieHeterosexismMisoginie
MisandrieAntițigănismIslamofobie
AnticreștinismRasism ecologic
Discriminare sexuală la muncă

Discriminarea în România

RasismulDiscriminarea romilor
Holocaustul în RomâniaAntisemitismul
Antimaghiarism
RobiaDrepturile omuluiDrepturile LGBT
Violența domestică
Discriminarea privind încredințarea minorilor

Manifestări

Purificare etnicăPersecutarePogrom
Conflict etnicGenocid
HolocaustSclavie
Infracțiune motivată de ură
Violența împotriva persoanelor LGBT
Mutilare genitală
Violența împotriva femeilor
Violență sexualăHărțuire sexuală
Blamarea victimeiAvort selectiv
Vânătoare de vrăjitoare

Politici

SeparatismApartheid
Legile de la Nürnberg
Căsătorii între persoane de același sex
Diferența de venit dintre bărbați și femei
Numerus claususListă neagră

Metode de prevenire

ToleranțăAcțiune afirmativă
Drepturile omuluiDrepturile animalelor
AutodeterminareDesegregare
IntersecționalitateFeminism
MulticulturalismIntegrare rasială
Integrare socialăAsimilare culturală

Vezi și

CNCDACCEPT
Deceniul de incluziune a romilorEugenism
Corectitudine politică

editează

În timpul monarhiei austro-ungare, la curtea de la Viena a existat o formă de manifestare a maghiarofobiei, în aceeași măsură cu antigermanismul⁠(en)[traduceți] nobililor maghiari.[1]

În România

modificare

Perioada postcomunistă

modificare

În februarie 1990, la Târgu Mureș s-a înființat organizația ultranaționalistă Vatra Românească. Propaganda organizației a fost creată de ziarul Cuvîntul liber, succesorul fostului organ local de partid, cât și de postul regional de televiziune. Printre fondatori s-au aflat reprezentanți ai aripii patriotice a Securității, militari și veterani de război, intelectuali și artiști. Organizația se definea ca o replică la Uniunea Democrată Maghiară din România (în maghiară Romániai Magyar Demokrata Szövetség), creată pe 25 decembrie 1989.[2] Sprijinul financiar l-a primit din partea lui Iosif Constantin Drăgan, care în perioada postcomunistă a pornit mai multe campanii de reabilitare pentru Ion Antonescu și cele șovine, antiminoritare, mai ales antimaghiare. Ideologia rudimentară a organizației se baza pe un antimaghiarism militant, având ca obiectiv declarat îngrădirea drepturilor maghiarilor, mai ales în domeniul învățământului.[2] Aceasta nu dispunea de un program economic bine definit, pledând pentru protecționism și împotriva vânzării țării unor străini (referindu-se în mod special la maghiari și evrei). Într-un manifest răspândit în 1990, maghiarii erau comparați cu niște maimuțe care „n-au ce căuta în România”, unde „toată lumea trebuie să vorbească numai în limba română”.[2]

În limba engleză

modificare

În limba română

modificare

Bozgor/bozgoroaică – termen pseudo-maghiar de posibilă origine română/slavă cu rol de insultă etnică. Un punct de vedere arată că înseamnă „fără patrie”, „apatrid”.[3] Sándor N. Szilágyi⁠(hu)[traduceți] a fost de părere că termenul este o combinație a expresiei injurioase din limba maghiară ba(s)zd meg și cuvântul românesc ungur.[4]

Boanghen/boanghină – termen depreciativ dat maghiarilor. Se aplică uneori și românilor din Transilvania.[5]

  1. ^ Michael Hochedlinger; Austria's Wars of Emergence: War, State and Society in the Habsburg Monarchy, 1683-1797, Pearson Education, 2003, pag. 25
  2. ^ a b c William Totok, Elena-Irina Macovei; Între mit și bagatelizare. Despre reconsiderarea critică a trecutului, Ion Gavrilă Ogoranu și rezistența armată anticomunistă din România, Elefant Online, 27 iulie 2016, f.p.
  3. ^ Vilmos Tánczos; Language Use, Attitudes, Strategies. Linguistic Identity and Ethnicity in the Moldavian Csángó Villages, Editura ISPMN, 2012, pag. 130
  4. ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  5. ^ Alexandru Ciorănescu, Dicționarul etimologic român, 1958-1966