Arthur Văitoianu
Arthur Văitoianu (n. , Ismail, Principatele Unite Române – d. , București, România) a fost general de armată, om politic român. A fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.
După război a intrat în politică, fiind desemnat cel de-al 27-lea prim-ministru al României în anul 1919 (12 septembrie - 4 decembrie), în cursul mandatului său având loc primele alegeri din România Mare. A mai ocupat diverse poziții ministeriale în guvernele Partidului Național Liberal (PNL). În timpul regimului autoritar instituit de regele Carol al II-lea a fost numit consilier regal.
Biografie
modificareArthur Văitoianu s-a născut în Ismail (Basarabia), ca fiu al lui Teodor[2] Weithoffer Văitoianu,[3] de origine germană, și al Mariei Missir, de origine română. Neagu Djuvara a adus în discuție posibila origine evreiască a acestuia dinspre tată, ce fusese chemat în țară în perioada 1850–1860 la instalarea primelor servicii naționale de telegrafie și s-a convertit la ortodoxie.[4] Informația a fost înaintată de Djuvara în condițiile în care fratele acestuia, doctorul Răzvan Djuvara, a fost căsătorit cu Suzi Gheorghiu, fiica lui Alice Văitoianu, la rândul ei fiind fiica generalului. Pentru Neagu Djuvara o probă destul de grăitoare a fost și faptul că două fiice ale lui Alice și Robert Gheorghiu s-au măritat cu evrei.[4]
Între 1872 și 1882 a urmat școala elementară și liceul la Bârlad. A absolvit în 1884[5] Școala Militară din Adjud, cu grad de sublocotenent iar în 1886 Școala Specială de Artilerie și Geniu din București.
S-a căsătorit în anul 1890 cu Olga, născută Ciornei, cu care a avut patru fete, Silvia, Alisa, Olga și Maria și un băiat, Teodor.[6]
A murit în anul 1956 și a fost înmormântat în Mausoleul de la Mărăști, alături de mareșalul Alexandru Averescu și generalii Alexandru Mărgineanu și Nicolae Arghirescu.
Cariera militară
modificarePrimește gradele de sublocotenent - 01.07.1884, locotenent - 01.01.1887, căpitan - 10.05.1891, maior - 08.04.1897, locotenent-colonel - 10.05.1904, colonel - 28.11.1908, când a primit comanda Regimentului 10 Putna, 1913 primește comanda Brigăzii 11 Infanterie, general de brigadă - 01.04.1915. Pe timpul războiului a îndeplinit funcții de comandant de divizie, corp de armată și armată în campaniile anilor 1916, 1917, și 1918, remarcându-se prin modul cum a condus acțiunile Comandantul Corpului II Armată, pe timpul Bătăliei de la Mărăști.[7]
A fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III, pentru modul cum a condus Corpul II Armată în Bătălia de la Mărăști, din vara anului 1917.
- „Pentru destoinicia cu care a condus operațiile Corpului său de Armată în luna iulie 1917.”
- Înalt Decret no. 715 din 18 iulie 1917[8]:p. 89
Carieră politică
modificareA demisionat din armată, în anul 1919 și intrat în politică. A devenit membru al Partidului Național Liberal. Între 27 septembrie 1919 și 28 noiembrie 1919 a fost președintele Consiliului de Miniștri. În timpul mandatului său au avut loc primele alegeri universale din cadrul României Mari. În anul 1940 și-a încheiat cariera sa politică.
La 83 de ani a fost arestat de autoritățile comuniste și închis timp de șapte ani în Sighet. A fost eliberat la vârsta de 91 de ani. Un an mai târziu, în anul 1956 a decedat. A fost îngropat la Cimitirul Bellu, de unde osemintele au fost transferate, mai târziu, în Mausoleul de la Mărăști.[9]
Decorații
modificare
Ordinul „Coroana României”, în grad de ofițer (1910)
Medalia „Avântul Țării”, (1914)[1]:p. 436
Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III, 30 februarie 1917[8]:p. 52- Ordinul „Steaua României”, în grad de ofițer
- Ordinul Regina Maria 1917
Note
modificare- ^ a b Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1916, Tipografia „Universala” Iancu Ionescu, București, 1916
- ^ Wayback Machine (PDF), arhivelenationale.ro
- ^ Eduard Lambrino, Nicolae N. Săveanu, p. 144. Vrancea: Editura „Salonul Literar”, 2020, ISBN: 978-606-8580-78-4
- ^ a b Neagu Djuvara (prof. dr.), „Cer iertare pentru evreii cărora li s-a refuzat cetățenia română”, în Iulia Deleanu, Eva Galambos, Diana Medan, Boris Mehr, „Simpozionul «Evreii din România» – un mare succes”, în Realitatea evreiască, anul LVI, nr. 400-401 (1200-1201), 1–28 februarie 2013, p. 6
- ^ Arthur Văitoianu (1864 – 1956) – Drumuri în memorie. Mausoleele (în engleză)
- ^ Filofteia Rînziș, Arhive personale și familiale, p. 163, Arhivele Naționale ale României, 2001
- ^ Alexandru Ioanițiu (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
- ^ a b Ministerul de Răsboiu, Anuarul ofițerilor și drapelelor Armatei Române cărora li s-au conferit ordinul „Mihai Viteazul”, Atelierele grafice „Socec & Co”, București, 1930
- ^ Wayback Machine (PDF), arhivelenationale.ro
Bibliografie
modificare- Dabija Gheorghe A. (general), Armata română în războiul mondial (1916 – 1918), vol. I-IV, București, Editura I. Hertz, f.a.
- Birnberg, I., Apărarea Generalului Văitoianu: pledoarie în procesul paspoartelor, , Editura Atelierele "Adeverul" S.A., București, 1928.
- Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989.
- Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929.
- Iorga, Nicolae, Memorii, vol. II, Editura „Naționala”, S.Ciornei, București, f.a.
- Neagoe, Stelian, Oameni politici români, Editura Machiavelli, București, 2007, ISBN 973-99321-7-7
- Nicolescu, Nicolae C., Șefii de stat și de guvern ai României (1859 - 2003), Editura Meronia, București, 2003, pp. 243-245, ISBN 973-8200-49-0
- ***, România în războiul mondial 1916-1919, Documente, Anexe, Volumul 1, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934.
- ***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996.
- ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989.
- ***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, București, 1987.
- ***, România în primul război mondial, Editura Militară, 1979.
Vezi și
modificare- Participarea României la Primul Război Mondial
- Ordinea de bătaie a Armatei României (1916)
- Ordinea de bătaie a Armatei României (1917)
- Ordinea de bătaie a Armatei României (1918)
- Comandanți de mari unități ale Armatei României
- Bătălia de la Mărăști
- Bătălia de pe Valea Prahovei
| Predecesor: general Eremia Grigorescu |
Ministrul Apărării Naționale 29 noiembrie 1918 – 26 septembrie 1919 |
Succesor: general Ioan Rășcanu |
| Predecesor: Ion I. C. Brătianu |
Prim-ministrul României 1 octombrie – 9 decembrie 1919 |
Succesor: Alexandru Vaida-Voievod |
