Deschide meniul principal

Tot mai multe voci reclamă faptul că în România nu există o separație efectivă între biserici și stat. Într-adevăr, conform legii nr. 142/1999[1], angajații cultelor religioase recunoscute de stat primesc salarii de la Buget. Prin urmare, toți cetățenii români care plătesc taxe contribuie la salarizarea clerului, indiferent de apartenența lor religioasă.

Cuprins

Politica guvernamentalăModificare

Statul sprijină cultele[2] și Biserica Ortodoxă Română alocându-le fonduri și transmițându-le imobile și terenuri.

Religia în școliModificare

Se susține că introducerea religiei în sistemul educațional înseamnă îndoctrinare. Se sugerează înlocuirea ei cu studiul istoriei religiilor importante.

În art.14 din Ordin cu privire la aprobarea planurilor-cadru de învățământ pentru ciclul superior al liceului[3] se precizează:

În conformitate cu articolul 9 din Legea învățământului 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, "(1) Planurile-cadru ale învățământului primar, gimnazial, liceal și profesional includ Religia ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun. Elevul, cu acordul părinților sau al tutorelui legal constituit, alege pentru studiu religia și confesiunea. (2) La solicitarea scrisă a părinților sau tutorelui legal constituit, elevul poate să nu frecventeze orele de religie". În această ultimă situație elevul își alege, în locul disciplinei Religie, o disciplină opțională.

NoteModificare

  1. ^ Legea privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului.
  2. ^ Ne referim la următoarele hotărâri de guvern: 1990- H.G. nr. 985; 1994- H.G. nr. 602, 603, 915, 916; 1995- H.G. nr. 290, 444, 463, 465, 466, 566, 1063; 1996- H.G. nr. 23, 387, 555, 797, 938, 941; 1997- H.G. nr. 801, 802, 929, 934; 1998- H.G. nr. 919; 1999- H.G. nr. 557; 2001- H.G. nr. 1219; 2002- H.G. nr. 386, 1154; 2003- H.G. nr. 468, 854; 2004- H.G. nr. 530. Acestea pot fi găsite la Guvernul României online.
  3. ^ Versiune online

Vezi șiModificare

Legături externeModificare