Athanasius Kircher

Athanasius Kircher
Athanasius Kircher.jpg
Kircher prezentat în Mundus Subterraneus, 1664
Date personale
Născut[1][2][3] Modificați la Wikidata
Geisa, Germania[2][1] Modificați la Wikidata
Decedat (78 de ani)[1][3] Modificați la Wikidata
Roma, Statele Papale[2] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatRoma Modificați la Wikidata
Naționalitategermană Germania
CetățenieFlag of the Papal States (pre 1808).svg Statele Papale
Banner of the Holy Roman Emperor with haloes (1400-1806).svg Sfântul Imperiu Roman Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Catolică Modificați la Wikidata
Ocupațieom de știință, călugăr iezuit
Activitate
Alma materUniversitatea Pontificală Gregoriană  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea Pontificală Gregoriană
Universitatea din Würzburg[*]  Modificați la Wikidata
Profesor pentruGaspar Schott[*]  Modificați la Wikidata

Despre acest sunet Athanasius Kircher  (câteodată ortografiat incorect Kirchner) (n. 2 mai 1602 – d. 27 sau 28 noiembrie 1680) a fost un om de știință german, membru al Ordinului iezuit, care a publicat peste 40 de lucrări importante, dintre care cele mai notabile sunt în domeniile studiilor orientale, geologiei și medicinei.[4] Printre altele, a fost unul dintre primii savanți care a efectuat studii serioase asupra hieroglifelor egiptene. Kircher a fost, de asemenea, un pionier în studiul microbilor cu ajutorul microscopului, studii care i-au permis, cu mult înaintea timpului său, să constate faptul că ciuma neagră este cauzată de un microorganism și să sugereze măsuri preventive eficace de stopare a extinderii unei astfel de epidemii.

Ceasul magnetic al lui Athanasius Kircher.

Pentru inventivitatea, multitudinea domeniilor abordate și profunzimea sa științifică, Athanasius Kircher a fost comparat adesea cu Leonardo da Vinci. Deși a fost categoric „superstarul științific” al timpului său, spre sfârșitul vieții sale a fost eclipsat de raționalism, de René Descartes și de alți savanți ai iluminismului. Făcându-i-se o târzie, dar binemeritată dreptate, la sfârșitul secolului al XX-lea, calitățile științifice marcante ale operei sale, la care se adaugă o estetică elevată a scriiturii sale, au retrezit admirație și apreciere. Un om de știință contemporan, Edward W. Schmidt, l-a caracterizat ca fiind „ultimul renascentist”.

Mențiuni literareModificare

Numele savantului Athanasius Kircher este menționat în romanul Orizont pierdut (1933) al lui James Hilton. Astfel, consulul britanic Hugh Conway descoperă în biblioteca lamaseriei Shangri-La din Tibet un exemplar rar al lucrării China scrise de Kircher, carte care a fost publicată în 1667 la Antwerpen.[5]

OperaModificare

Cele mai importante opere ale Kircher, în ordine cronologică, sunt:

  • 1631 - Ars Magnesia
  • 1635 - Primitiae gnomoniciae catroptricae
  • 1636 - Prodromus coptus sive aegyptiacus
  • 1637 - Specula Melitensis encyclica, hoc est syntagma novum instrumentorum physico- mathematicorum
  • 1641 - Magnes sive de arte magnetica
  • 1643 - Lingua aegyptiaca restituta
  • 16451646 - Ars Magna Lucis et umbrae in mundo
  • 1650 - Obeliscus Pamphilius
  • 1650 - Musurgia universalis, sive ars magna consoni et dissoni
  • 16521655 - Oedipus Aegyptiacus
  • 1654 - Magnes sive (ediția a treia, exhaustivă)
  • 1656 - Itinerarium extaticum s. opificium coeleste
  • 1657 - Iter extaticum secundum, mundi subterranei prodromus
  • 1658 - Scrutinium Physico-Medicum Contagiosae Luis, quae dicitur Pestis
  • 1660 - Pantometrum Kircherianum ... explicatum a G. Schotto
  • 1661 - Diatribe de prodigiosis crucibus
  • 1663 - Polygraphia, seu artificium linguarium quo cum omnibus mundi populis poterit quis respondere
  • 16641678 - Mundus subterraneus, quo universae denique naturae divitiae
  • 1665 - Historia Eustachio-Mariana
  • 1665 - Arithmologia
 
Arithmologia
  • 1666 - Obelisci Aegyptiaci ... interpretatio hieroglyphica
  • 1667 - China Monumentis, qua sacris qua profanis
  • 1667 - Magneticum naturae regnum sive disceptatio physiologica
  • 1668 - Organum mathematicum
  • 1669 - Principis Cristiani archetypon politicum
  • 1669 - Latium
  • 1669 - Ars magna sciendi sive combinatorica
  • 1673 - Phonurgia nova, sive conjugium mechanico-physicum artis & natvrae paranympha phonosophia concinnatum
  • 1675 - Arca Noe
  • 1676 - Sphinx mystagoga
  • 1676 - Obelisci Aegyptiaci
  • 1679 - Musaeum Collegii Romani Societatis Jesu
  • 1679 - Turris Babel, Sive Archontologia Qua Primo Priscorum post diluvium hominum vita, mores rerumque gestarum magnitudo, Secundo Turris fabrica civitatumque exstructio, confusio linguarum, & inde gentium transmigrationis, cum principalium inde enatorum idiomatum historia, multiplici eruditione describuntur & explicantur. Amsterdam, Jansson-Waesberge 1679.
  • 1679 - Tariffa Kircheriana sive mensa Pathagorica expansa
  • 1680 - Physiologia Kicheriana experimentalis

NoteModificare

  1. ^ a b c RKDartists, accesat în  
  2. ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b Athanasius Kircher (în engleză), Benezit Dictionary of Artists 
  4. ^ Je m'appelle Byblos, Jean-Pierre Thiollet, H & D, 2005, p. 254.
  5. ^ James Hilton, Orizontul pierdut, Editura Miron, București, f.a., pp. 107-108.

Legături externeModificare