Bătălia de la Kadesh

Bătălia de la Kadesh
Parte a Cea de-a doua campanii militare a lui Ramses in Siria
Batalia de la Kadesh
Informații generale
Perioadă	Mai 1274 î.e.n.
Loc	Raul Orontes,langa Kadesh 34°33′20″N 36°29′53″E ({{PAGENAME}})
Rezultat	Ambele tabere și-au revendicat victoria Tactic: Victorie egipteană Operațional: Egiptenii sunt învinși și se retrag din Siria. Campania lui Ramses în Siria se încheie Strategic: Victorie hitită, Imperiul Hitit se extinde spre Sud, pana la Upi
Beligeranți
Noul Regat Egiptean	Imperiul Hitit
Conducători
Ramesses II	Muwatalli II
Efective
20000 de soldati(jumatate angajati) : 16000 de infanteristi,2000 de care,4000 de soldati	50000 de soldati:40000 de infanteristi (nu angajati),3700 de care,11000 de soldati
Pierderi
necunoscute	necunoscute

Bătălia de la Kadesh s-a dat în mai 1274 î.e.n., în anul al 5-lea al domniei faraonului Ramses al II-lea (1279-1213 î.e.n.). Bătălia de la Kadesh (de asemenea, Qadesh) a avut loc între forțele Imperiului egiptean sub Ramses al II-lea și Imperiul Hitit condus de Muwatalli al II-lea în orașul de Kadesh pe râul Orontes, pe teritoriul actual al Siriei. Lupta este, în general, datată la 1274 î.Hr. și este prima, din punct de vedere istoric, căreia i se cunoaște desfășurarea tactică. Aceasta a fost, probabil, bătălia cu cele mai multe care de luptă, implicând probabil 5.000-6.000 de care.

Fundal

Marile puteri din secolul XIII i.Hr.

Predecesorii lui Ramses II, faraonii: Tutmes III, Ramses I și Seti I au încercat să cucerească Amurru pentru a obține supremație comercială în regiunea "Semilunii Fertile". În al patrulea an al domniei sale, Ramses II a mărșăluit spre nord în Siria, ca să recupereze Amurru în onoarea tatălui sau, faraonul Seti I. Amurru (și orașul Kadesh) era un teritoriu-tampon dintre Egipt și Imperiul Hitit. Așa cum și Regatul Mittani era un stat-tampon între Imperiul Hitit și Imperiul Asirian, la aceea vreme.

Bătălia

. Plecând din capitala sa, Pi-Ramses (la est de Delta Nilului), pentru a recuceri cetatea siriană Kadesh, Ramses al II-lea și-a condus armata de cca. 20.000 de infanteriști și 2.500 care de luptă, în 4 divizii (Amon, Ra, Ptah, Seth) și o trupă de luptători Néarini (Na’arn) care au plecat din țara « Amourrou » (cucerită de puțin timp) și au mers separat spre Kadesh, pe drumul de coastă, prin Palestina și Liban.A anexat Amourrou si l-a transformat in stat vasal, regele respectiv jurandu-i loialitate.

Muwatalli, șeful hittit, în fruntea unei mari coaliții, și-a condus armata de cca. 30.000 infanteriști și 3.000 de care de luptă grele, la ieșirea din oraș. A adunat mai mulți dintre aliații săi (printre ele Rimisharrinaa, regele de Alep) și s-a poziționat în spatele trupelor sale.

Ramses si-a condus armata prin Gaza si Canaan, prin vadul râului Orontes. Pe dealurile de deasupra Kadeshului diviziile Amon și Ra au instalat tabăra într-un loc ușor de apărat.

Muwatalli a trimis cercetasi hititi imbracati asemeni beduinilor ca sa-l induca in eroare pe Ramses,capturand doi cercetași hittiți care au spus cum stăteau lucrurile. S-au dat drept dezertori si ca Muwatalli nu avea curaj sa-l înfrunte, acesta ar fi fugit spre Alep. Ramses, păcălit, a crezut că forțele hitite erau încă departe, la Alep, și a ordonat forțelor sale pentru a aseza tabara cu primul corp (Amon) peste râul Orontes pentru a captura orasul Kadesh si si-a imprastiat celelalte 3 divizii pe 30 de kilometri . Diviza Ra era in urma cu 2 kilometri in spate,iar celelalte doua divizii au rămas in partea de sud a raului

Spionii Shasu sunt capturati si interogati de soldatii egipteni

In realitate,Muwatalli nu era la Alep,ci isi adunase uriasa armata in vegetatia densa din jurul Kadeshului.Cand soldatii egipteni au capturat un razboinic hitit,acestea le-a dezvaluit planul hititilor.Pozitia faraonului Ramses era in periculoasa,singur cu un sfert din armata,care avea sa fie inconjurat de armata hitita.A trimis in aceea noapte soli care sa cheme diviziile din spate,Ptah si Ra. In dimineata urmatoare,2500 de care de luptă hittite, cu câte 3 luptători în fiecare, au traversat fluviul, s-au înfipt în a doua divizie egipteană (Ra) care se deplasa și au rupt-o în două , iar carele egiptene fugare au panicat soldații diviziei I (Amon). Carele de luptă hittite au luat cu asalt tabăra egipteană, au surprins apărătorii și s-au grăbit s-o jefuiască.

Carele de lupta erau echipate cu soldati din Arzawa,Masa si Pidasa,teritorii din extremitatea vestica a Imperiului Hitit. Cele 1000 de care l-au incercuit rapid pe faraon si pe cele 2 divizii ale sale.Ramses isi aducea aminte: Nu exista niciun ofiter de rang inalt langa mine,niciun conducator de car,niciun purtator de scut,infanteria si trupele mele ce care se raspandisera,niciunul dintre ei nu stateau sa lupte.

Ramses a avut noroc ca nu a fost ucis si armata sa,masacrata,pentru ca hititii erau tentati sa intre in corturile egiptenilor pentru a cauta prada si comori si ii jefuiau pe soldatii morti,nefiind platiti de regele lor.Ei aveau doar o obligatie feudala fata de rege. Ei au pierdut ocazia de-al ucide pe faraon si de-a distruge carele egiptene neocupate pentru a-i impiedica pe egipteni sa contraatace.

Profitand de ragaz,Ramses a trimis un ofițer să grăbească sosirea întăririlor si i-a izgonit pe jefuitori cu ajutorul intaririlor din est,trupele locale Amurru loiale Egiptului. A lansat imediat un contraatac cu carele din garda sa și cu cele din divizia Amon. Din relatarile sale aflam ca :„a incalecat catre victorie pe Teba,calul sau,si a pornit rapid,neinsotit de nimeni,Maiestatea sa fiind puternic,cu inima viteaza De șase ori a condus ofensiva și a stopat hitiții. Sosirea la timp a carelor Nearinilor , simțul tactic și curajul lui Ramses au permis egiptenilor să « răstoarne situația ». Întăririle egiptene, diviziile a III-a (Ptah) și a IV-a (Seth), au permis respingerea carelor hitite, favorizate și de faptul că infanteria hitită nici măcar nu s-a mișcat. Egiptenii au atacat fortăreața Kadesh, dar cetatea a rezistat. Ramses a obținut o victorie tactică cu multe pierderi, dar hittiții au păstrat Siria.

Ramesses II in car

Nu se stie nici acum de ce regele Muwatalli nu si-a trimis uriasa sa infanterie cu care ar fi pus pe fuga armata Egiptului.Se zvoneste ca fratele sau,Hattusilis ar fi conspirat impotriva fratelui sau impreuna cu regele Amourrului.

La caderea noptii,s-a repliat in orasul Kadesh, acceptand o situatie indecisa.

Urmari

Asediul orasului Dapur

Următorii șaisprezece ani ai domniei lui Ramses sunt dominați de o serie de revolte în zona Canaanului și a fenicienilor care, sprijiniți și de hitiți, nu mai doreau să accepte autoritatea egipteană. Astfel, Ramses, a fost nevoit să conducă repetate intervenții armate pentru înăbușirea revoltelor,cucerind si orasul Dapur. Au fost mari fapte de arme care au permis hittiților să trateze cu puternicul Egipt și să încheie vestitul Tratat de pace de la Kadesh, recunoscut astăzi ca fiind primul tratat internațional: regele hittit Hatusilis al III-lea (fiul lui Muwatalli) și faraonul Ramses al II-lea au semnat un pact de pace, neagresiune și asistență mutuală, « pentru eternitate », întărit cu un mariaj dinastic (Ramses al II-lea a luat în căsătorie două surori ale regelui hittit, participante și ele, probabil, la zămislirea celor cca. 200 de urmași prezumtivi ai regelui egiptean).

Tratatul de la Kadesh (Quadesh)

După bătălia de la Kadesh, a început elaborarea unui tratat de pace care a fost definitivat abia în 1.259 î.e.n. (anul 21 al domniei lui Ramses al II-lea). Acest pact mutual, primul mare tratat internațional cunoscut astăzi din istorie, a fost gravat pe o mare tăbliță de argint, statuând „fraternitatea frumoasă și pacea frumoasă pentru eternitate”, cu clauze de neagresiune, de asistență mutuală (alianță defensivă) și privind extrădarea refugiaților politici. Ramses a ordonat ca textul tratatului să fie gravat în hieroglife și pe pereții templului din Karnak.

Astăzi sunt atestate două versiuni: una în limba akkadiană (tăblițele de la Hatussa / Bogaz-Köy) și cealaltă în limba egipteană (stela gravată de la Karnak). La începutul textului de pe stela de la Karnak s-a menționat primirea la Pi-Ramses (capitala Egiptului) a tăbliței de argint trimise de Hattusilis al III-lea. După aceea s-a transcris traducerea egipteană a textului akkadian, la care s-a adăugat o clauză privind tratamentul umanitar aplicabil fugarilor repatriați și familiilor acestora.

Tratatul de pace de la Kadesh, cel mai vechi tratat de pace cunoscut (Muzeul de Arheologie din Istanbul)

Car hitit

Tactici

• 
• 
•