Berliner Stadtbibliothek

Biblioteca municipală din Berlin (în germană Berliner Stadtbibliothek) a fost înființată pe 6 iunie 1901, prin decizia Consiliului local al orașului Berlin. Ea face parte, începând cu 1 aprilie 1996, din Biblioteca Centrală și Regională Berlin. Este situată pe Breiten Straße nr. 30-36 în districtul Berlin-Centru.

Noua clădire a bibliotecii orașului Berlin de pe Breiten Straße
Sala de lectură (martie 1971)

Istoric modificare

Biblioteca orașului Berlin a fost deschisă la 15 octombrie 1907 pe Zimmerstraße nr. 90-91. Inventarul instituției era format din 90.000 de volume, provenit în mare măsură din donații. Stocurile au fost publicate integral în cataloage tipărite. Biblioteca orașului a făcut parte din sistemul de biblioteci înființat din 1850 din bibliotecile publice orășenești (denumite după 1918 biblioteci publice) care au existat în zona orașului vechi până la promulgarea Legii Marelui Berlin din 1920. Biblioteca orașului oferea o serie de servicii la nivel central pentru aceste biblioteci publice (achiziționare de cărți și alte materiale, întreținere a stocului, legătorie, formarea personalului și a funcționarilor superiori, catalogare etc.).[1]

Pe 7 septembrie 1926 Consiliul local a decis să transfere responsabilitatea pentru bibliotecile din zona orașului vechi de la biblioteca orașului către birourile districtuale ale celor șase districte (I. Centru, II Tiergarten, III. Wedding, IV. Prenzlauer Berg, V. Friedrichshain și VI. Kreuzberg).[2] Începând din 9 noiembrie 1926 s-a format câte o bibliotecă orășenească în fiecare dintre aceste districte, ce au alcătuit așa-numitul sistem de biblioteci, după cum se întâmplase în noile districte ale orașului, ce fuseseră încorporate din 1920.[3]

În 26 aprilie 1933 bibliotecarii dr. Max Wieser, directorul bibliotecii districtului Spandau, și dr. Wolfgang Engelhard, directorul bibliotecii districtului Köpenick au publicat o listă neagră a cărților și altor materiale considerate nocive.[4] În perioada 1 iulie - 15 august 1933 au fost închise toate bibliotecile orășenești publice pentru a sorta stocul de carte și a elimina materialele interzise.[4] Materialele eliminate au fost adunate în clădirea Neuer Marstall,[4] care a fost folosită din 1921 de biblioteca orășenească.[5]

Războiul a adus mari pierderi în 1943, iar clădirea Marstall a fost aproape complet distrusă de bombe. După război a fost înființat în 1945 un sistem de închiriere temporară. În vara anului 1945 materialele interzise începând din martie 1933, aflate în biblioteca orașului, au fost trimise la cele 43 de biblioteci publice existente din numărul inițial de 106 (1939).[6] În septembrie 1945 mareșalul sovietic Gheorghi Jukov a dispus ca toate materialele național-socialiste și militariste din bibliotecile publice din Berlin să fie eliminate.[7] În martie 1946 s-a stabilit că media stocurilor bibliotecilor orășenești s-a înjumătățit, comparativ cu anul 1939, iar numărul angajaților s-a redus la o treime.[8]

Abia în 1950 stocurile bibliotecii au ajuns la nivelul avut înainte de război (400.000 de volume). Biblioteca orășenească Berlin, care se afla în Berlinul de Est, a adoptat în 1951 sistemul de împrumut interbibliotecar cu bibliotecile publice de stat. După 1952 au început ample activități de editare bibliografică. Astfel, a început să fie publicat de atunci buletinul lunar Bibliographischen Kalenderblätter și s-a realizat o evaluare periodică disponibilă la nivel național.

După reunificarea Germaniei, Biblioteca orășenească Berlin (anterior în Berlinul de Est) și Amerika-Gedenkbibliothek (anterior în Berlinul de Vest) au fuzionat în 1995 într-o bibliotecă centrală și regională la Berlin (ZLB).

Stocuri modificare

Stocurile Bibliotecii Centrale și Regionale Berlin sunt împărțite în două clădiri ale bibliotecii. În Biblioteca orășenească Berlin se află materiale din următoarele domenii de interes:[9]

  • Biblioteconomie
  • Matematică
  • Informatică
  • Medicină
  • Sport
  • Știință
  • Tehnologie
  • Agricultură
  • Drept
  • Economie
  • Istorie
  • Centrul pentru studii despre Berlin

Directori modificare

  • 1907: Arend Buchholtz
  • 1924: Gottlieb Fritz (1873–1934)
  • 1930: Wilhelm Schuster
  • 1945: Erich Kürschner (1889–1966)
  • 1949: Karl Schulze
  • 1951: Heinz Werner (1921–1997)
  • 1992: Gabriele Beger (n. 1952)

Note modificare

  1. ^ Petra Hätscher, "Das Öffentliche Bibliothekswesen Berlins von 1961 bis 1989", in: Bibliothek: Forschung und Praxis, Bd. 19 (1995), Nr. 2, S. 155–188, hier S. 156
  2. ^ Petra Hätscher, "Das Öffentliche Bibliothekswesen Berlins von 1961 bis 1989", in: Bibliothek: Forschung und Praxis, Bd. 19 (1995), Nr. 2, S. 155–188, hier S. 158.
  3. ^ Frauke Mahrt-Thomsen, 150 Jahre: Von den Berliner Volksbibliotheken zur Stadtbibliothek Kreuzberg; eine Chronik, Bezirksamt Kreuzberg von Berlin / Bibliotheksamt, Bezirksamt Kreuzberg von Berlin / Kunstamt Kreuzberg, Bezirksamt Kreuzberg von Berlin / Kreuzberg Museum sowie Verein zur Erforschung und Darstellung der Geschichte Kreuzbergs (Hgg.
  4. ^ a b c Frauke Mahrt-Thomsen, 150 Jahre: Von den Berliner Volksbibliotheken zur Stadtbibliothek Kreuzberg; eine Chronik, Bezirksamt Kreuzberg von Berlin / Bibliotheksamt, Bezirksamt Kreuzberg von Berlin / Kunstamt Kreuzberg, Bezirksamt Kreuzberg von Berlin / Kreuzberg Museum sowie Verein zur Erforschung und Darstellung der Geschichte Kreuzbergs (Hgg.
  5. ^ Petra Hätscher, "Das Öffentliche Bibliothekswesen Berlins von 1961 bis 1989", in: Bibliothek: Forschung und Praxis, Bd. 19 (1995), Nr. 2, S. 155–188, hier S. 182.
  6. ^ Frauke Mahrt-Thomsen, 150 Jahre: Von den Berliner Volksbibliotheken zur Stadtbibliothek Kreuzberg; eine Chronik, Bezirksamt Kreuzberg von Berlin / Bibliotheksamt, Bezirksamt Kreuzberg von Berlin / Kunstamt Kreuzberg, Bezirksamt Kreuzberg von Berlin / Kreuzberg Museum sowie Verein zur Erforschung und Darstellung der Geschichte Kreuzbergs (Hgg.
  7. ^ Petra Hätscher, "Das Öffentliche Bibliothekswesen Berlins von 1961 bis 1989", in: Bibliothek: Forschung und Praxis, Bd. 19 (1995), Nr. 2, S. 155–188, hier S. 157.
  8. ^ Frauke Mahrt-Thomsen, 150 Jahre: Von den Berliner Volksbibliotheken zur Stadtbibliothek Kreuzberg; eine Chronik, Bezirksamt Kreuzberg von Berlin / Bibliotheksamt, Bezirksamt Kreuzberg von Berlin / Kunstamt Kreuzberg, Bezirksamt Kreuzberg von Berlin / Kreuzberg Museum sowie Verein zur Erforschung und Darstellung der Geschichte Kreuzbergs (Hgg.
  9. ^ Zentral- und Landesbibliothek.

Bibliografie modificare

  • Die Berliner Stadtbibliothek. Festgabe zur Eröffnung ihres Neubaus im Oktober 1966. Berliner Stadtbibliothek, Berlin 1966, DNB 456081593.
  • Hilde Weise, Adolf Weser (Hrsg.): Die Berliner Stadtbibliothek. Geschichte, Funktion, Leistung. Berliner Stadtbibliothek, Berlin 1974, DNB 992769671.
  • Ulrike Wahlich: Rückblick mit Zukunft. 100 Jahre Zentral- und Landesbibliothek Berlin. Mit einem Nachwort von Claudia Lux. Saur, München 2001, ISBN 3-598-11555-5.

Legături externe modificare