Božena Němcová

scriitoare cehă
Božena Němcová
Bozena Nemcova.jpg
Date personale
Nume la naștereBarbora Novotná Modificați la Wikidata
Născută[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Viena, Imperiul Austriac[5][6][7] Modificați la Wikidata
Decedată (41 de ani)[1][2][4][8] Modificați la Wikidata
Praga, Imperiul Austriac[9][8][6][7] Modificați la Wikidata
Înmormântatăcimitirul Vyšehrad[*][10] Modificați la Wikidata
PărințiJohann Pankl[*]
Terezie Panklová[*][[Terezie Panklová |​]] Modificați la Wikidata
Căsătorită cu Josef Němec[*][[Josef Němec (husband of Božena Němcová (1805-1879))|​]] (din ) Modificați la Wikidata
CopiiKarel Němec[*]
Theodora Němcová[*][[Theodora Němcová (Czech teacher, gardener and daughter of Božena Němcová)|​]]
Jaroslav Němec[*][[Jaroslav Němec (czech teacher (1842-1898))|​]] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the Habsburg Monarchy.svg Imperiul Austriac Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitoare
poetă
scriitoare de literatură pentru copii[*]
collector of fairy tales[*][[collector of fairy tales |​]]
artistă
redactor[*]
Q2073803[*]
publicistă Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba cehă[11][12]
limba germană Modificați la Wikidata
Activitate
Opere semnificative Babička[*][[Babička |​]]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Bozena nemcova signature.svg
Prezență online

Božena Němcová (pronunțare în cehă: [ˈboʒɛna ˈɲɛmtsovaː]) (n. ,[1][2][3][4] Viena, Imperiul Austriac[5][6][7] – d. ,[1][2][4][8] Praga, Imperiul Austriac[9][8][6][7]) a fost o scriitoare cehă din faza finală a mișcării Renașterea Națională Cehă.

Imaginea ei este reprezentată pe bancnota de 500 de coroane cehe.

BiografieModificare

Potrivit datelor acceptate în prezent de majoritatea istoricilor literari cehi, Božena Němcová s-a născut în 1820 ca Barbara Pankel (sau Barbora Panklová conform obiceiului ceh de folosire a formei feminine a numelui), la Viena ca fiică a lui Johann Pankel din Austria Inferioară și al Teresiei Novotná, o servitoare de origine boemă. În copilărie a trăit în apropiere de orășelul Ratibořice, iar bunica ei, Magdalena Novotná, a jucat un rol important în formarea viitoarei scriitoare. Němcová a scris mai târziu romanul său cel mai cunoscut, având personajul principal inspirat de bunica ei.

S-a căsătorit la vârsta de 17 ani cu Josef Němec, un bărbat cu 15 ani mai în vârstă care lucra ca ofițer vamal și era, prin urmare, un angajat al statului. Căsătoria a fost aranjată de părinții Barborei și a devenit una nefericită deoarece soții nu s-au înțeles foarte bine unul cu celălalt. Němec era considerat un om nepoliticos și autoritar. Patriotismul său boem nu era agreat de superiorii săi, așa că el a fost de multe ori transferat în locații diferite, iar mai târziu a fost concediat. Familia a avut patru copii și a suferit frecvent din cauza lipsei de bani. Němcová a murit în sărăcie, înstrăinată de soțul ei. Patrioții din Boemia i-au organizat o înmormântare solemnă.

 
Mormântul Boženei Němcová în Cimitirul Vyšehrad

Speculații cu privire la originea reală a Boženei NěmcováModificare

Unii autori pun la îndoială data nașterii (documentele păstrate conțin date diferite) și originea reală a Boženei Němcová. Potrivit unei ipoteze, Němcová s-ar fi născut cu trei sau patru ani mai devreme decât se credea anterior și ar fi fost fiica nelegitimă a Wilhelminei, Ducesă de Sagan (1781-1839). Helena Sobková, o scriitoare de cărți de popularizare istorică despre Němcová, crede că Němcová ar fi fost de fapt nepoata Wilhelminei. În 1816 sora mai mică a Wilhelminei, Dorothée de Talleyrand-Périgord, ar fi născut o fiică nelegitimă dintr-o relație cu contele Karel Jan Clam-Martinic (1792–1840) la Bourbon-l'Archambault (o stațiune franceză). Copilul nu a fost recunoscut oficial de către mama sa; el a fost înregistrat sub numele Marie-Henriette Dessalles.[13] Soarta ulterioară a copilului nu este cunoscută și este posibil ca ducesa Wilhelmine de Sagan să fi dat fata mai târziu părinților Němcovei pentru a o crește ca pe propriul lor copil sub numele de Barbora Panklová.

Nici una dintre aceste speculații nu a avut însă la bază o cercetare istorică serioasă.

 ScrieriModificare

 RomaneModificare

  • Pohorská vesnice (The village under mountains)
  • Babička (tradus în limba română Bunica sau Bunicuța) (1855) – cel mai cunoscut roman al Němcovei despre o tânără fată pe nume Barunka (un nume de alint pentru Barbora) și copilăria alături de bunica ei de la țară. Cartea a fost inspirată de propria copilărie a Němcovei în satul Ratibořice, unde a locuit împreună cu părinții, frații și bunica maternă, Magdalena Novotná.

 Povești și legende Modificare

 
Bancnota cehă de 500 de coroane emisă în 1997, pe care este reprezentat portretul Boženei Němcová.
  • Chýše pod horami
  • O dvanácti měsíčkách
  • Národní báchorky a pověsti (National Stories and Legends)
  • Slovenské pohádky a pověsti (Slovak Fairy Tales and Legends)
  • Selská politika (Country Politics)
  • Hospodyně na slovíčko
  • Trei alune pentru Cenușăreasa (Tři oříšky pro Popelku)
  • Dopisy z lázní Františkových (The Letters from Franzenbad)
  • Listy přítele přítelkyni
  • Silný Ctibor
  • Devět křížů (Nine Crosses)

ReferințeModificare

  1. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b c d Božena Nĕmcová, Find a Grave, accesat în  
  3. ^ a b Božena Němcová, Filmportal.de, accesat în  
  4. ^ a b c d Božena Němcová, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  5. ^ a b „Božena Němcová”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ a b c d Němeć, Beatrix (BLKÖ)[*][[Němeć, Beatrix (BLKÖ) (entry in the Biographisches Lexikon des Kaiserthums Oesterreich (vol. 20, p. 172))|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  7. ^ a b c d Handbuch der österreichischen Kinder- und Jugendbuchautorinnen[*][[Handbuch der österreichischen Kinder- und Jugendbuchautorinnen (2014 edition)|​]], p. 802-804  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  8. ^ a b c d Czech National Authority Database, accesat în  
  9. ^ a b „Božena Němcová”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  10. ^ BillionGraves 
  11. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  12. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  13. ^ Vezi Johannes Willms, "Talleyrand: Virtuose der Macht", C.H. Beck, Munich 2011, p. 226.

Vezi șiModificare

Legături externeModificare