Buziaș

oraș din județul Timiș, România
Buziaș
Buziásfürdő
Busiasch
Бузјаш
—  oraș, stațiune turistică[*] și destination spa[*][[destination spa (residential facility primary intended for spa-goers)|​]]  —
Stațiunea Buziaș
Stațiunea Buziaș
Stemă
Stemă
Buziaș se află în România
Buziaș
Buziaș
Buziaș (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°39′N 21°36′E ({{PAGENAME}}) / 45.650°N 21.600°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețROU Timis County CoA.svg Timiș

SIRUTA155403
Atestare documentară1321
Oraș1956

ReședințăBuziaș[*]
ComponențăBuziaș[*], Bacova, Silagiu

Guvernare
 - PrimarSorin Munteanu[*][3] ( PNL, )

Suprafață
 - Total105,2 km²
Altitudine128 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 7.023 locuitori
 - Densitate66,76 loc./km²

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal305100

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Facebook Places Modificați la Wikidata

Poziția localității Buziaș
Poziția localității Buziaș

Buziaș (în maghiară Buziásfürdő, în germană Busiasch, în sârbă Бузјаш), cunoscut și ca Băile Buziaș sau Buziaș-Băi, este un oraș-stațiune balneoclimaterică de interes național, cu regim permanent, din județul Timiș, Banat, România, format din localitățile componente Buziaș (reședința) și Silagiu, și din satul Bacova. Se află la 30 km de municipiul Timișoara și 23 de km de municipiul Lugoj, de ambele fiind legat de drumul județean DJ 592 și de calea ferată Timișoara-Buziaș-Lugoj. Este situat pe cursul superior al râului Șurgani, la confluența cu râul Silagiu și pârâul Salcia.[4]

Este una din cele mai importante stațiuni din România. Facilitățile existente aici permit tratarea cu succes a afecțiunilor cardiovasculare, reumatismale, infecțioase și respiratorii, aerul din stațiune fiind puternic ionizat. Bazele de tratament existente dispun de instalații pentru metode recuperatorii precum aerosoli, masaje, electroterapie, kinetoterapie (programe de reabilitare medicală), băi termale în bazine acoperite (cu aburi), balneoterapie (împachetări cu nămol sapropelic și parafină), hidrokinetoterapie (în bazine și ștranduri), reflexoterapie, spa cu ape sulfuroase și sărate, mofete și cură internă cu apă minerală, precum și alte operațiuni specifice tratamentelor balneare.[5]

Tot la Buziaș funcționează, începând din anul 1997, Centrul Național "Cristian Șerban" pentru copii și tinerii suferinzi de diabet și hemofilie. În cadrul acestui centru, copiii și tinerii beneficiază de diagnostic, evaluare clinică, educație medicală și susținere psihologică.[6]

IstoricModificare

 
Buziaș la începutul secolului al XX-lea

Localitatea a fost menționată pentru prima dată de către Carol I al Ungariei într-un document din 1321. A fost declarat oraș în 1956. A fost capitala plășii Buziaș, din județul interbelic Timiș-Torontal.[7]

Așezarea este cunoscută încă de pe vremea romanilor, sub denumirea de Ahibis. Atestarea documentară este din secolele XIV - XV. Datorită condițiilor naturale favorabile, cu bogate izvoare de ape minerale dar și un climat blând, Buziașul a fost recunoscut ca centru balnear. La 1816 a început amenajarea primelor izvoare iar bazele stațiunii balneare fiind construite în 1819. Pentru prima dată, apele minerale au fost valorificate pentru tratament în 1838, de către balneologul sârb Georgije Čokrljan (Gheorghe Ciocârlan). În 1839 a fost declarată stațiune balenară. Între 1903 - 1907 sunt forate 12 izvoare de adâncime și se construiește fabrica de îmbuteliere a apei minerale. În 1911 este declarată ofical stațiune balneoclimaterică de interes național.[8]

După Unirea Banatului cu România, își menține statutul de stațiune balneară de tratamnet cardio-vascular și este reședință de plasă. Este declarat oraș în 1956. În anii '60 activitatea economică se diversifică, sunt create mici industrii ușoare și alimentară. Crește atât populația cât și suprafața orașului. Se construiesc cartiere de blocuri, vile și hoteluri pentru stațiune.[9]

DemografieModificare


 

Componența etnică a orașului Buziaș

     Români (83,21%)

     Maghiari (2,94%)

     Romi (2,97%)

     Germani (2,15%)

     Necunoscută (7,68%)

     Altă etnie (1,02%)



 

Componența confesională a orașului Buziaș

     Ortodocși (77,24%)

     Romano-catolici (6,59%)

     Penticostali (4,59%)

     Necunoscută (7,73%)

     Altă religie (3,83%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Buziaș se ridică la 7.023 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 7.772 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,21%). Principalele minorități sunt cele de romi (2,98%), maghiari (2,95%) și germani (2,15%). Pentru 7,69% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,25%), dar există și minorități de romano-catolici (6,59%) și penticostali (4,6%). Pentru 7,73% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[10]

StațiuneaModificare

Legenda loculuiModificare

La marginea parcului, pe o tăbliță roșie, stă inscripționată legenda acestor locuri:[11]

E mult de atunci. Pe locurile acestea trăia liniștit Moș Bâzieș. El a fost stăpân și peste locul cu buturuga, bătrână și ea, din care sărea apa spumegând. Toți locuitorii din apropiere și depărtări veneau să-și astâmpere setea cu apa răcoritoare.

Frunți brăzdate de gânduri, griji, dureri și zbuciumări sufletești, toate-toate își găsesc leacul în înțelepciunea și în izvorul lui Moș Bâzieș.

În taină se șoptea că Moș Bâzieș a răsărit din spuma izvorului și tot așa nimeni nu știe să spună când s-a sfârșit…”

Factori naturali și de curăModificare

Indicații terapeuticeModificare

  • Afecțiuni cardiovasculare (după infarct, în stadiul de postconvalescență, cardiopatie ischemică, insuficiență mitrală și aortică compensată, hipertensiune arterială);
  • Afecțiuni reumatismale degenerative (spondiloze cervicale, dorsale și lombare; artroze; poliartroze);
  • Afecțiuni reumatismale abarticulare (tendionze, tendomioze, tendoperiostoze; periartrită scapulohumerală);
  • Afecțiuni neurologice periferice și centrale (pareze și sechele tardive după hemipareze);
  • Afecțiuni respiratorii, ginecologice, metabolice și de nutriție, nevroză astenică și boli profesionale.[13]

Obiective turisticeModificare

  • Zona cu parcul și colonada imperială, unică în Europa ca lungime (510 m), locul preferat de promenadă al împărătesei Elisabeta. Cuprinde un întreg ansamblu de monumente istorice format din Hotelul "Bazar"; Hotelul "Grand"; Cazinoul; precum și un parc dendrologic cu o suprafață de peste 20 hectare, oază de liniște și relaxare, cu numeroase specii rare de arbori seculari, cel mai important fiind platanul. Arhitectura este remarcabilă, în stil turcesc, bizantin, unică în România. Singurele promenade similare din Europa se găsesc în Karlovy Vary și în Baden-Baden;
  • Ștrandurile cu apă minerală din stațiune (1874), primele de acest gen din Europa;
  • Izvoarele minerale ,,Moș Bâzieș'' (1984), Mihai și Iosif;
  • Buveta ,,Izvorul Sănătății'' din centrul stațiunii;
  • Muzeul Balnear Buziaș, primul muzeu de acest gen din România. Cuprinde exponate din ceramică tracică, vase din Neolitic, numeroase fotomontaje;
  • Colecția de artă populară ,,Iulia Florea Troceanu'', ce cuprinde piese unicat, caracteristice artei populare bănățene;
  • Biserica Romano-Catolică din localitate, declarată monument istoric.[14]

În împrejurimiModificare

  • Cramele ,,Dealul Dorului'', ,,Aramic'' și ,,Thesaurus Wines'', din satul aparținător Silagiu;
  • Drumeții prin Dealurile Silagiului, cu altitudini de peste 300 m, ce conferă o panoramă spectaculoasă asupra Buziașului și Sacoșului;
  • Biserica de lemn din Căpăt, cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului''. Monument istoric cu picturi murale deosebite;
  • Terenul amenajat pentru paintball ,,Tărâmul aventurilor'';
  • Barajul Salcia, lângă Buziaș.[15]

AcomodareModificare

Pe lângă opțiunile de tratament, stațiunea mai dispune de un centru de conferințe destinat evenimentelor business & corporate, săli de evenimente, un lac (Salcia), terenuri de sport, supermarket-uri, numeroase restaurante și baruri, discoteci, ș.a. De asemenea, în Buziaș se află o unitate de primiri urgențe, o stație de ambulanță, una de poliție o stație de pompieri și un oficiu poștal.[16][17].

Pentru turiștii sosiți aici la tratament sau pentru odihnă, opțiunile de cazare sunt foarte variate: hoteluri, pensiuni, vile și case turistice private. Principalele locații de cazare sunt:[18]

  • Hotel Phoenix ****
  • Hotel Parc ***
  • Hotel Timiș **
  • Hotel Silvana **
  • Pensiunea Popas Paradis
  • Vila Zuela, ș.a.[19]

Parc acvatic

Ca principal proiect de dezvoltare al stațiunii, Buziașul pregătește un parc acvatic cu apă termo-minerală de mari dimensiuni, o investiție care, în prima fază de dezvoltare, va fi de peste 10 milioane .[20]

AdministrațieModificare

Orașul Buziaș este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Sorin Munteanu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[21]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal8        
Partidul Social Democrat4        
Forumul Democrat al Germanilor din România1        
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților1        
Partidul Ecologist Român1        

Orașul Buziaș este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Sorin Munteanu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[22]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal8        
Partidul Social Democrat4        
Forumul Democrat al Germanilor din România1        
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților1        
Partidul Ecologist Român1        

Galerie fotoModificare

BibliografieModificare

  • Ioan Munteanu, Timiș. Monografie, Editura Marineasa, 1998 ISBN 973-9496-68-7
  • Sfetcu, Octavian, Buziaș - temelii istorice și teatrale, Editura Orizonturi Universitare, 2001, ISBN 973-8109-51-5
  • Simuț, Doru O., Buziaș. Mic îndreptar turistic, Editura Sport-Turism, București, 1986

NoteModificare

  1. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite kia.hu
  2. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite insse_2011_nat
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  4. ^ Stațiunea balneoclimatică Buziaș, www.tratamentbalnear.ro 
  5. ^ Buziaș, Discover Timiș 
  6. ^ Modelul de suflet de la Buzias
  7. ^ Personalități sârbe care au avut strânse legături cu Timișoara
  8. ^ Ghid cronologic al orașelor din Banat
  9. ^ Moartea unui brand
  10. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ Moş Bâzieş, Istoria Banatului 
  12. ^ BANATOUR, banatour.eu 
  13. ^ Afecțiuni tratate la Buziaș - Statiuni Balneare, Statiuni Balneare 
  14. ^ Obiective turistice statiunea Buzias | Parcul Buzias | Informatii Turistice Buzias, www.tourismguide.ro 
  15. ^ Frumusetile ascunse ale Banatului. Langa Buzias, amatorii de drumetii pot descoperii locuri fascinante | OpiniaTimisoarei.ro 
  16. ^ Tratamente balneare | Cazare | Stațiunea Buziaș, Stațiunea Buziaș,   Text " Stațiunea Balneoclimaterică Buziaș " ignorat (ajutor)
  17. ^ Site-ul Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Banat” al Jud. Timiș instituții în subordine
  18. ^ DirectBooking.ro, Oferte cazare Baile Buzias, Banat Romania 2022, DirectBooking.ro 
  19. ^ www.balneomedica.ro, Cazare Buzias, BalneoMedica.ro 
  20. ^ https://www.observatordetimis.ro/2019/05/02/un-aquapark-mai-mare-decat-cel-de-la-mako-se-va-construi-la-buzias/
  21. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  22. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Buziaș