Deschide meniul principal

Buziaș

oraș în județul Timiș, România
Buziaș
—  Oraș  —
Ansamblul de arhitectură balneară „Zona cu parcul”
Ansamblul de arhitectură balneară „Zona cu parcul”
Stemă
Stemă
Buziaș se află în România
Buziaș
Buziaș
Buziaș (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°39′N 21°36′E45°39′N 21°36′E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețROU Timis County CoA 2.png Timiș

SIRUTA155403
Atestare documentară1321
Oraș1956

ReședințăBuziaș[*]
ComponențăBuziaș[*], Bacova, Silagiu

Guvernare
 - PrimarSorin Munteanu[*][3] (PNL, )

Altitudine128 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 7.023 locuitori
 - Densitate66,76 loc./km²
 - Recensământul anterior, 20027.772 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal305100

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
facebook Modificați la Wikidata

Poziția localității Buziaș
Poziția localității Buziaș

Buziaș (în maghiară Buziásfürdő, în germană Busiasch) este un oraș în județul Timiș, Banat, România, format din localitățile componente Buziaș (reședința) și Silagiu, și din satul Bacova. Buziaș a avut o populație de 7.023 locuitori în 2011.

Localitatea a fost menționată pentru prima dată de către Carol I al Ungariei într-un document din 1321. A fost declarat oraș în 1956. A fost capitala plășii Buziaș, din județul interbelic Timiș-Torontal.

LocalizareModificare

Orașul este situat în vestul României, la 30 km de municipiul Timișoara și 23 de km de municipiul Lugoj, de ambele fiind legat de drumul județean DJ 592 și de calea ferată Timișoara-Buziaș-Lugoj.

IstoricModificare

 
Buziaș la începutul secolului al XX-lea

Așezarea este cunoscută încă de pe vremea romanilor, sub denumirea de Ahibis. Atestarea documentară este din secolele XIV - XV. Datorită condițiilor naturale favorabile, cu bogate izvoare de ape minerale dar și un climat blând, Buziașul a fost recunoscut ca potențial centru balnear. La 1816 a început amenajarea primelor izvoare iar bazele stațiunii balneare fiind construite în 1819. Pentru prima dată, apele minerale au fost valorificate pentru tratament în 1838, de către balneologul sârb Georgije Čokrljan (Gheorghe Ciocârlan).[4][5] În 1839 a fost declarată stațiune balenară. Între 1903 - 1907 sunt forate 12 izvoare de adâncime și se construiește fabrica de îmbuteliere a apei minerale. În 1911 este declarată ofical stațiune balneoclimaterică.

După Unirea Banatului cu România, își menține statutul de stațiune balneară de tratamnet cardio-vascular și este reședință de plasă. Este declarat oraș în 1956. În anii '60 activitatea economică se diversifică, sunt create mici industrii ușoare și alimentară. Crește atât populația cât și suprafața orașului. Se construiesc cartiere de blocuri, vile și hoteluri pentru stațiune.

Apele minerale de la Buziaș sunt folosite pentru tratarea multor boli dar sunt și îmbuteliate și comercializate ca ape minerale de larg consum. Din păcate, fabrica în care se îmbutelia apa extrasă din izvoarele Buziașului a fost închisă în iarna anului 2014 și speranțele de a fi redeschisă sunt minime[6].

DemografieModificare


 

Componența etnică a orașului Buziaș

     Români (83,21%)

     Maghiari (2,94%)

     Romi (2,97%)

     Germani (2,15%)

     Necunoscută (7,68%)

     Altă etnie (1,02%)



 

Componența confesională a orașului Buziaș

     Ortodocși (77,24%)

     Romano-catolici (6,59%)

     Penticostali (4,59%)

     Necunoscută (7,73%)

     Altă religie (3,83%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Buziaș se ridică la 7.023 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 7.772 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (83,21%). Principalele minorități sunt cele de romi (2,98%), maghiari (2,95%) și germani (2,15%). Pentru 7,69% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,25%), dar există și minorități de romano-catolici (6,59%) și penticostali (4,6%). Pentru 7,73% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]

ParculModificare

Zona cu parcul din Buziaș cu o suprafață de 20 hectare, ansamblu de monumente istorice, este un parc dendrologic cu multe specii rare de copaci, cel mai important fiind platanul. Arhitectura stațiunii este în stil turcesc, bizantin, unic în România. Singurele promenade similare din Europa se găsesc în Karlovy Vary și în Baden-Baden.

StațiuneaModificare

După ce informațiile referitoare la calitățile tămăduitoare ale izvoarelor minerale au fost făcute publice, începând cu anul 1811 și-au făcut apariția aici primii oameni care au beneficiat de tratament. Cea mai înfloritoare perioadă pe care a cunoscut-o stațiunea a fost în secolul al XIX-lea, când aceasta a devenit recunoscută pe plan european, apele sale fiind comparate cu cele ale stațiunii Neuheim din Germania.

O perioadă de stagnare a fost cunoscută la Buziaș după revoluția din 1989, când stațiunea a început sa decadă semnificativ. Începând cu anul 2005, s-a început derularea unor investiții care sa readucă stațiunea Buziaș în prim-planul stațiunilor balneare din Romania.

În prezent se efectuează la Buziaș proceduri zilnice, printre care se numără consultațiile medicale realizate de specialiști, mofete, băi calde cu ape minerale, băi de plante, împachetări cu parafină, hidroterapie sau diverse proceduri cu aparate ultramoderne de fizioterapie, gimnastică medicală și masaje. Se tratează aici afecțiuni cardiovasculare, boli ale sistemului nervos, nevroze, boli de nutriție și metabolism, boli renale, digestive sau afecțiuni ale aparatului respirator.

Tot la Buziaș funcționează, începând din anul 1997, Centrul Medical "Cristian Șerban" pentru copii și tineri cu diabet și hemofilie. În cadrul acestui centru, copiii și tinerii beneficiază gratuit de diagnostic, evaluare clinică, educație medicală și susținere psihologică[8].

Pentru cei sosiți aici la tratament ori pentru odihnă, principalele locații de cazare sunt:

  • Hotel Timiș **
  • Hotel Parc ***
  • Hotel Phoenix **** (fostul Hotel Buziaș)
  • Hotel Silvana **
  • Pensiunea Popas Paradis

PoliticăModificare

Orașul Buziaș este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Sorin Munteanu[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[9]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal5     
Partidul Social Democrat4     
Alianța pentru Buziaș3     
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților2     
Forumul Democrat al Germanilor din România1     

Galerie fotoModificare

BibliografieModificare

  • Ioan Munteanu, Timiș. Monografie, Editura Marineasa, 1998 ISBN 973-9496-68-7
  • Sfetcu, Octavian, Buziaș - temelii istorice și teatrale, Editura Orizonturi Universitare, 2001, ISBN 973-8109-51-5
  • Simuț, Doru O., Buziaș. Mic îndreptar turistic, Editura Sport-Turism, București, 1986

NoteModificare

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Personalități sârbe care au avut strânse legături cu Timișoara
  5. ^ Ghid cronologic al orașelor din Banat
  6. ^ Moartea unui brand
  7. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  8. ^ Modelul de suflet de la Buzias
  9. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 

Legături externeModificare