Căpriana, Strășeni

Căpriana
—  Sat  —
Căpriana Căpriana (Moldova) Poziția geografică
Coordonate: 47°07′02″N 28°30′15″E ({{PAGENAME}})
Țară	Republica Moldova
Raion	Strășeni
Guvernare
- Primar	Ion Scutaru (PSDE, 2023)
Populație (2014)
- Total	2.312 locuitori
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	MD-3712
Prefix telefonic	237
Localități înfrățite
- Capriana	Italia
Prezență online

Căpriana este un sat din raionul Strășeni, Republica Moldova. În această localitate se află una dintre cele mai vechi mănăstiri din țară, cunoscută sub numele de Mănăstirea Căpriana.

Geografie

Este situat în zona centrală a țării, la aproximativ 40 km nord-vest de Chișinău, în ținutul deluros împădurit care purta odată numele de Codrii Lăpușnei. Considerata de mulți istorici, ultimul bastion al arhitecturii voievodale din Republica Moldova, aparținând spațiului cultural românesc.Satul Căpriana este o localitate in Raionul Strășeni situata la latitudinea 47.1175 longitudinea 28.5044 si altitudinea de 206 metri fata de nivelul marii. Aceasta localitate este in administrarea or. Strășeni. Conform recensamintului din anul 2004 populatia este de 2 362 locuitori. Distanța directă pîna în or. Strășeni este de 12 km. Distanța directă pîna în or. Chișinău este de 41 km.

Etimologie

Toponimul reprezintă o formă modificată prin etimologie populară (după cuvântul „capră”) a numelui mai vechi al localității Chipriana, la baza căruia stă antroponimul Chiprian (terminația „-a”). Pentru prima dată Chiprian apare în documente ca stăpân peste o poiană din partea locului la 1420. Ulterior, într-un hrisov din 1429, Chiprian este menționat ca egumen al mănăstirii de la Ișnovăț. Prin urmare, după numele lui Chiprian a fost denumită mai întâi mănăstirea, iar după aceea, sub o formă modificată, adaptată fonetic și semantic, numele mănăstirii l-au preluat pe rând moșia și satul.

Administrație și politică

Componența Consiliului local Căpriana (11 consilieri), ales la 5 noiembrie 2023, este următoarea:

	Partid	Consilieri	Componență
	Partidul Social Democrat European	8
	Partidul Acțiune și Solidaritate	2
	Partidul Socialiștilor din Republica Moldova	1

Galerie de imagini

• 
  Biserica de iarnă a mănăstirii Căpriana
• 
  Vechea biserică
• 
  Imagine din 1980 a localității
• 
  Codrii
• 
• 

Monumente istorice

Într-o zonă pitorească de codru, la 40 km nord-vest de Chișinău, se găsește una dintre cele mai vechi mănăstiri din Moldova – Căpriana (întemeiată în 1429). Ea a fost timp îndelungat reședința mitropolitului Moldovei, a fost ctitorită de domnitori, printre ei și Ștefan cel Mare, aici au trăit cronicarul Eftimie și unul dintre primii poeți ai Moldovei - Chiprian.

La început mănăstirea a fost construită în totalitate din lemn, ca mai tîrziu, în 1545 să fie înălțată în piatră biserica de vară "Adormirea Maicii Domnului". În 1840 este înălțată biserica "Sf. Gheorghe" și la 1903 “Sf. Nicolae”. La Căpriana a existat și cea mai mare bibliotecă mănăstirească din Moldova cu prețioase daruri domnești. Fiind închisă și devastată în anii postbelici, ea se redeschide printre primele în 1989, devenind foarte curînd un simbol al renașterii naționale.

Există cîteva ipoteze privind întemeierea Mănăstirii Căpriana. Conform primei, mănăstirea ar fi o ctitorie a lui Alexandru cel Bun, care i-a dăruit doamnei Marena "Mănăstirea de la Vișnăvăț, unde este igumen Chiprian". Data acestui hrisov este 10 februarie 1429. Din epoca lui Ștefan cel Mare (anul 1470), datează 2 documente unde este atestată trecerea "Mănăstirii Vișnăvăț" sub oblăduirea mănăstirii Neamț. În al doilea din aceste documente este atestat actul daniei, de către doamna Chiajna, a prisăcii lui Chiprian de pe Botne, mănăstirii Neamțu. În deceniul 4 al sec. XVI denumirea Vișnăvăț este înlocuită de denumirea Căpriana. Sub acest nume mănăstirea figurează în inscripția slavonă de pe scoarța Evangheliarului, dăruit de Petru Rareș mănăstirii la 1545; aceeași denumire figurează și în descrierea celei de a doua domnii a lui Petru Rareș (1541-1546), efectuată de cronicarul Grigore Ureche.

La 1698 Constantin Antioh Cantemir va închina mănăstirea Căpriana - mănăstirii Zografu de la muntele Athos. Începând cu anul 1818, mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni întreprinde ample măsuri de reorganizare și reconstruire a mănăstirii. Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (1545) în această perioadă este reconstruită aproape din temelie. În anul 1840 este construit paraclisul de iarnă "Sf. Gheorghe" (acum Sf. Nicolae) de către egumenul Teofilact, iar în anul 1903 este înălțată biserica nouă de iarnă "Sf. Gheorghe", anterior numită "a Înălțării Maicii Domnului". Clopotnița a fost construită în anul 1812 și avea 9 clopote.

După anul 1947 de aici au fost alungați călugării, iar mănăstirea a fost transformată într-un sanatoriu pentru copiii bolnavi de turbeculoză. Oficial închiderea mănăstirii a avut loc în 1962. La începutul anului 1989 locașul a fost redeschis, începându-se lucrările de restaurare.

Biserica cea nouă, cu hramul Sf. Gheorghe a fost construită din cărămidă roșie, în anul 1903, pe locul fostei bisericii "Înălțarea Maicii Domnului". Arhitectura ei poartă amprenta eclecticii și a stilizării de tip pseudo-bizantin, conținând însă și unele elemente ale vechii arhitecturi moldovenești. Pictura din interior este bine păstrată. Recent a fost restaurat iconostasul. Planul bisericii este alungit și treflat în partea naosului și altarului. Astăzi biserica este restaurată și deschisă pentru credincioși.

Lectură suplimentară

• Gheorghe Postică, Nicolae Constantinescu, Căpriana: repere istorico-arheologice, Editura Știința, 1996