Wikipedia

Cetatea Făgărașului

Este o cetate fabuloasă
Cetatea Făgărașului
Poziționare
Coordonate45°50′43″N 24°58′25″E ({{PAGENAME}}) / 45.84528°N 24.97361°E
LocalitateFăgăraș
JudețBrașov
Țara România
AdresaPiața Mihai Viteazul nr. 1
Edificare
Data finalizăriiSecolul al XVII-lea
ProprietarStatul român
Clasificare
Cod LMIBV-II-a-A-11687
Prezență online[]
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Cetatea Făgărașului este situată în chiar centrul municipiului Făgăraș, în județul Brașov, Transilvania, România.

„Amurg în Cetatea Făgărașului”, peisaj de Valeriu Pantazi

Istorie modificare

Construcția cetății a început în 1310,[1] pe locul unei mai vechi fortificații de pământ și lemn din secolul al XII-lea. Scopul construirii cetății era eminamente strategic, mai precis pentru apărarea sud-estului Transilvaniei de incursiunile tătarilor și otomanilor.

În 1526, devenit voievod al Transilvaniei, Ștefan Mailat, fiu al unui boier din regiune, a intrat în posesia Făgărașului și a domeniilor din jur și a pornit lucrările de transformare a cetății într-o adevărată cetate întărită. Zidurile de apărare au fost dublate în grosime pornind din interior. Noi spații au fost amenajate în încăperi și săli boltite. În 1541, otomanii conduși de Mustafa Pașa au atacat fortăreața. Mailat a căzut în cursă și a fost ținut prizonier în închisoarea din Cetatea celor Șapte Turnuri (Edikule), la Constantinopol, unde a murit 10 ani mai târziu.

Articol principal: Ștefan Mailat.

În 1599, Mihai Viteazul, a ocupat cetatea, a dăruit-o soției sale, Doamna Stanca, împreună cu domeniul, și, devenind principe al Transilvaniei, și-a adăpostit aici familia și tezaurul domnesc[2], câțiva ani mai târziu.

 
Cetatea din Făgăraș: Bastionul donjon

În 1617, au fost înălțate ultimele două nivele ale turnului de sud-vest (donjon), cunoscut și sub denumirea de Turnul Roșu, care are cinci nivele.[3][4]

În cursul secolului al XVII-lea, cu scurte întreruperi, Făgărașul a fost o adevărată capitală a principatului Transilvania, cetatea devenind reședință a principilor Transilvaniei. Dieta transilvăneană s-a reunit aici în 11 rânduri.[5]

În 1630 șanțul de apărare care înconjoară cetatea a fost lărgit și legat printr-un canal secret de râul Olt. Un pod rabatabil a fost instalat la intrare. Mai târziu, pivnițele au fost reamenajate în temnițe unde erau închiși iobagii care se revoltau.

În anul 1657 principesa-consoartă Zsuzsanna Lorántffy (soția principelui Gheorghe Rákóczi I), stăpână a Cetății Făgărașului, a înființat prima școală (de nivel mediu) cu limbă de predare română, la Făgăraș, care a funcționat sub patronajul principesei.[6]

După trecerea Transilvaniei în stăpânirea habsburgică, în 1696, Cetatea Făgărașului a fost preluată de austrieci și a devenit cazarmă, începând din 1699, și închisoare militară.[7][5]

În 1721 Făgărașul a devenit sediu al Episcopiei Române Unite cu Roma (greco-catolică), reședința episcopului fiind la etajul întâi al aripii de sud a castelului. Însă episcopul Ioan Giurgiu Patachi a preferat să locuiască la Castelul Brukenthal de la Sâmbăta de Jos, iar Inocențiu Micu-Klein și-a mutat reședința episcopală, printr-un schimb de proprietăți, de la Făgăraș la Blaj, în 1737.

Nicolae Iorga a vizitat cetatea în anul 1903 și a găsit-o aproape de ruină.[7]

Între 1948 și 1960 cetatea a servit de închisoare pentru oponenții sistemului comunist din Țara Făgărașului, deținuți politici, Făgărașul devenind una din închisorile din sistemul Gulagului românesc.[8][9]

În anii care au urmat (1965-1977) au fost făcute lucrări de reparații, restaurare și conservare.[10]

Arhitectură modificare

Cetatea Făgăraș, numită complexul feudal fortificat de la Făgăraș, cunoaște în vremea lui Gabriel Bethlen și Gheorghe Rackoczi I, secolul al XVII-lea, transformări care stabilesc forma actuală a complexului arhitectural, prin construirea bastioanelor, prin etajări și transformări stilistice și artistice, prin umplerea cu apă a șanțului în jurul cetății. În acest secol se încheie evoluția arhitectonică a Făgărașului.[11][8]

Turism modificare

În prezent, cetatea adăpostește Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat” și Biblioteca Municipală ”Octavian Paler”.

Galerie de imagini modificare

  •  
    Cetatea Făgărașului în 1883
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    Cetatea Făgărașului, vedere aeriană
  •  
  •  
    Cetatea Făgărașului (vedere dinspre est)
  •  
    Cetatea Făgărașului (imagine interbelică)
  •  
    Loggia de la primul etaj (în 2008)
  •  
    Bust al Doamnei Stanca, în fața Cetății din Făgăraș, sculptură realizată de Spiridon Georgescu în 1938

Note modificare

  1. ^ fagarasonline.ro. „Fagaras Online - Istoria incepe aici”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Gheorghe Dragotă, Cetatea Făgărașului, In: Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”, 720 de Ani de Istorie a Făgărașului, p.15.
  3. ^ Ioan Ciupea, Făgăraș, p.76.
  4. ^ Gheorghe Dragotă, Cetatea Făgărașului, In: Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”, 720 de Ani de Istorie a Făgărașului, p.10
  5. ^ a b Gheorghe Dragotă, Cetatea Făgărașului, In: Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”, 720 de Ani de Istorie a Făgărașului, p. 14.
  6. ^ Florentin Olteanu, Ana Mago, Lucreția Olteanu, Cetatea principeselor, In: Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”, 720 de ani de istorie a Făgărașului, pp.51-57.
  7. ^ a b Ioan Ciupea, Făgăraș, p.83.
  8. ^ a b Al. Marin, Cetatea Făgărașului, In „Făgăraș. 700 de ani 1291-1991”, p.47.
  9. ^ Vezi amănute și surse pe Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței
  10. ^ Gheorghe Dragotă, Cetatea Făgărașului, In: Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”, 720 de Ani de Istorie a Făgărașului, p. 17.
  11. ^ Marin, Alexandru (). „Cetatea Făgărașului”. în Făgăraș 700 de ani 1291-1991. Arta Grafică. p. 44. 

Bibliografie modificare

  • Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri și pînă azi, Editura Albatros, București, 1971.
  • Vlad Georgescu, Istoria românilor de la origini pînă în zilele noastre, Ediția a III-a, Editura Humanitas, București, 1992.
  • Ioan Ciupea, Făgăraș, Mic Îndreptar Turistic, Editura Sport-Turism, București, 1983
  • Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”, 720 de Ani de Istorie a Făgărașului, Editor Iulian Marius Șchiopu, Editura ALTIP, Alba Iulia, 2011 ISBN 978-973-117-337-5
  • Al. Marin, Cetatea Făgărașului, In „Făgăraș. 700 de ani 1291-1991 Pagini de Istorie”, Editura Arta Grafică, 1991, p.47.
  • Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (). Castele și cetăți din Transilvania: județul Brașov. București. ISBN 978-973-0-11186-6. 
  • Ciprian Skowronski, Cetatea Făgărașului, cetatea care nu a fost cucerită niciodată!, Documentar DVD Video, Partener: Muzeul Țării Făgărașului, „Valer Literat”; audio: stereo, limba română; subtitrare: engleză; durată: 60 de minute; Făgăraș 2015.

Bibliografie suplimentară modificare

  • Gheorghe Sebestyén, Cetatea Făgărașului, Editura Tehnică, 1992

Legături externe modificare

 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cetatea Făgărașului

Vezi și modificare


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cetatea_Făgărașului&oldid=16164202