Chișineu-Criș

Pentru alte sensuri, vedeți Criș (dezambiguizare).

Chișineu-Criș

Kisjenő

— oraș —

Stemă

Chișineu-Criș

Chișineu-Criș (România)

Poziția geografică

Coordonate: 46°31′21″N 21°30′57″E / 46.52250°N 21.51583°E

Atestare documentară

Reședință

Localități componente

Chișineu-Criș[*], Nădab

Guvernare

- Primar

Florin-Flavius Chereji[*]^[3] ( PNL, octombrie 2020)

Suprafață

- Total

119 km²

Altitudine

127 m.d.m.

Populație (2011)^[1]^[2]

- Total

▼ 7987 locuitori

- Densitate

70,08 loc./km²

Fus orar

UTC+2

Cod poștal

315100

Prezență online

site web oficial

GeoNames

Poziția localității Chișineu-Criș

Chișineu-Criș (în maghiară Kisjenő, în trad. Ineul Mic) este un oraș în județul Arad, Crișana, România, format din localitatea componentă Chișineu-Criș (reședința), și din satul Nădab. Se află în partea de nord-vest a județului, la 43 km față de municipiul Arad și la 72 de km de municipiul Oradea. Conform recensământului din anul 2011, orașul Chișineu-Criș are o populație de 7.987 locuitori.

GeografieModificare

Chișineu-Criș este situat la 46° 32' 3" latitudine nordică și la 21° 38' latitudine estică, pe cursul râului Crișul Alb. Teritoriul administrativ al orașului are o suprafață de 119 km² și se desfășoară în Câmpia Crișului Alb de-o parte și de alta a râului cu același nume. Orașul a luat ființă prin unirea localităților Pădureni și Chișineu (Ineul Mic). Din punct de vedere administrativ, localitatea Nădab este sat aparținător orașului Chișineu Criș.

Chișineu-Criș în Harta Iozefină a Comitatului Arad, 1782-85

Cât privește extremitățile orașului, respectiv teritoriul administrativ al orașului, la vest se mărginește cu teritoriul comunei Socodor, la sud cu cel al comunei Șimand, la nord cu cel al comunei Zerind, iar la est cu teritoriul comunei Sintea Mare, cu satele Țipar, Adea și Zărand.

Orașul Chișineu-Criș este traversat de șoseaua națională Arad-Oradea, din care înaintea podului peste Crișul Alb, în direcția Arad-Oradea, se desprinde șoseaua națională spre punctul de trecere al frontierei Vărșand. Calea ferată Arad-Oradea se află în partea de est, iar în partea de vest se găsește una din cele mai vechi căi ferate din țară: Pădureni-Grăniceri.

Prezența râului Crișul Alb, ce desparte orașul în două părți, dă posibilitatea practicării unor culturi irigate, folosindu-se apa ca sursă de alimentare.

Digurile de protecție, înălțate și refăcute în perimetrul orașului și în aval, în anul 1974, împiedică inundarea localității mai ales primăvara după topirea zăpezilor.

Cât privește așezarea în Europa, orașul parte integrantă a României, face parte din Europa de Est având în general un statut de câmpie - tampon între Crișuri și Țara Zarandului.

IstorieModificare

Descoperirile arheologice au scos la lumină urme de locuire din anumite perioade istorice datate cu mult înaintea atestării documentare a orașului care aparține anilor 1202-1203, când așezarea a fost menționată sub denumirea de Villa Jeneusol. Sub denumirea de Nodob, satul Nădab este atestat documentar din anul 1334. Cele mai importante descoperiri arheologice care susțin continuitatea locuirii în acest areal au scos la iveală obiecte cu o vechime mai mare de 2500 de ani în mai multe locuri din vatra actuală a orașului. De importanță majoră sunt considerate siturile arheologice în care s-au pus în evidență două așezări datate ca fiind aparținătoare perioadelor cuprinse între secolele III-V și X-XI.

DemografieModificare

Componența etnică a orașului Chișineu-Criș

Români (69,13%)

Maghiari (18,06%)

Romi (5,84%)

Necunoscut (6,12%)

Altă etnie (0,82%)

Componența confesională a orașului Chișineu-Criș

Ortodocși (65,45%)

Romano-catolici (7,58%)

Reformați (13,73%)

Penticostali (2,92%)

Baptiști (2,81%)

Necunoscută (6,17%)

Altă religie (1,3%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Chișineu-Criș se ridică la 7.987 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 8.343 de locuitori.^[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (69,14%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (19,07%) și romi (5,85%). Pentru 6,14% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.^[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,46%), dar există și minorități de reformați (13,73%), romano-catolici (9,59%), penticostali (6,93%) și baptiști (3,82%). Pentru 6,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.^[4]

Chișineu-Criș - evoluția demografică

Graficele sunt temporar indisponibile din cauza unor probleme tehnice.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrațieModificare

Orașul Chișineu-Criș este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Florin-Flavius Chereji[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[5]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	5
	Partidul Social Democrat	4
	Partidul Mișcarea Populară	2
	Uniunea Democrată Maghiară din România	2
	Partidul Alianța Liberalilor și Democraților	1
	Partidul Puterii Umaniste	1

EconomieModificare

Deși economia orașului este predominant agrară, în ultima perioadă sectorul economic secundar și terțiar au avut evoluții ascendende. Pentru cei mai mulți turiști, Chisineu-Criș este un oraș de tranzit spre centrul și vestul Europei. Cel mai atractiv element turistic al orașului este râul Crișul Alb cu malurile sale cuprinse de o explozie a vegetației, paradis al păsărilor și cu o faună acvatică de excepție.

Cele mai reprezentative fabrici sunt:

Maschio-Gaspardo - produce utilaje agricole, fiind și centru de export pentru intreaga lume, avand in prezent un număr de peste 250 angajați
Kromberg & Schubert Romania Na - construită la Nădab, în anul 2001, produce cabluri electrice pentru autoturisme, exportă în U.E., cu peste 2.500 angajați
Europlastic (2002) - specializată în injecție mase plastice (tălpi încălțăminte sport și accesorii) cu 110 muncitori
Nexans - produce cabluri pentru telefonie, cu 60 de angajați
Alkoa Europa (2004) - specializată în profile de aluminiu, cu 115 angajați
Thermopol - specializată în materiale de izolații cabluri
Atelmec (profil metal) - cu peste 100 de angajați, cu export în U.E.
SC TITUS SRL - produce componente electronice cu peste 100 de angajați

Bineînțeles că există și alte unități mai mici bine integrate în harta industrială a orașului.

Desigur că în următorii ani se așteaptă noi investitori, unii dintre aceștia (F.N.C.) și reprezentanții „Hock Metal Technologies" SRL (fabrică de SDV-uri, cu 200 locuri de muncă) sunt în curs de finalizare a proiectelor, terenurile fiind deja cumpărate de la Consiliul Local Chișineu-Criș.

SănătateModificare

La nivelul orașului Chișineu-Criș există un Centru de Sănătate, cu un număr de 40 paturi, cabinete private, cabinete ale medicilor de familie, precum și Spitalul privat „Sf. Gheorghe" cu un număr de 85 de paturi, având dotări excepționale inclusiv bloc de operații ultramodern.

Există, de asemenea, laboratoare de diagnostic și cabinete dentare private, care deservesc nu numai populația din oraș ci și cea din zonă.

Atracții turisticeModificare

Descoperirile arheologice au scos la lumină urme de locuire aparținătoare unor perioade istorice datate cu mult înaintea atestării documentare a orașului care aparține anilor 1202-1203 când așezarea a fost menționată sub denumirea de villa Jeneusol. Sub denumirea de Nodob, satul Nădab este atestat documentar din anul 1334.

Cele mai importante descoperiri arheologice care sustin continuitatea locuirii în acest areal au scos la iveală obiecte cu o vechime mai mare de 2500 de ani în mai multe locuri din vatra actuală a orașului. De importanță majoră sunt considerate siturile arheologice în care s-au pus în evidență două așezări datate ca fiind aparținătoare perioadelor cuprinse între secolele III-V. și X-XI.