Cicănești, Argeș

sat în comuna Cicănești, județul Argeș, România
Cicănești
—  sat și reședință de comună  —
Stemă
Stemă
Cicănești se află în Județul Argeș
Cicănești
Cicănești
Cicănești (Județul Argeș)
Poziția geografică
Coordonate: 45°14′39″N 24°36′15″E ({{PAGENAME}}) / 45.24417°N 24.60417°E

Țară România
Județ Argeș
Comună Cicănești

SIRUTA15457

Altitudine575 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total476 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal117245

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Cicănești este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Argeș, Muntenia, România.

Fiind cea mai veche așezare a comunei, satul Cicănești apare în scris pentru prima dată într-un document, datat la 11 iunie 1565, act prin care voievodul Petru cel Tânăr, întărește cu anumite proprietăți din zonă, pe logofătul Ivan. Conform izvoarelor istorice, satul Rucăr a fost transformat în câmp de luptă în timpul Primului Război Mondial, în zonă acționând din seara zilei de 31 noiembrie 1916, trupele armate ale grupului „locotenent- colonel Gherescu”, urmate de trupele armate ale grupului „colonel Lișcu”. În ziua de 5 noiembrie 1916, trupele inamice au trecut la atac, timp în care militarii români au ținut la distanță atacatorii, însă în ziua următoare, copleșiți fiind de superioritatea numerică a adversarilor, au fost nevoiți sa bată în retragere, pe alte linii de apărare.[necesită citare]

Patrimoniul cultural-istoric

modificare

Biserica parohială cu hramul ”„Nașterea Maicii Domnului” este monument istoric, având și denumirea de Biserica „Cicănești 1”. Lăcașul de cult a fost zidit în anul 1867, în urma inițiativei locuitorilor din această localitate.[1] Biserica a fost ctitorită de preoții: Gheorghe, Șerban, Toma precum și enoriașii: Andrei, Petre, Stan împreună cu soțiile acestora, pe locul în care a existat inițial, o biserică din lemn.[2]

Biserica parohială cu hramul „Sfânta Treime”, denumită și Biserica „Cicănești II” a fost ridicată între anii 1832- 1834, fiind construită inițial din lemn, ca mai apoi să fie reconstruită din zid în anul 1871. Lăcașul de cult este considerat monument istoric.[3] A fost ctitorită din inițiativa enoriașilor din sat. Nu se cunoaște pictorul inițial al bisericii, dar a fost repictată în anul 1873 de Anton Lapinschi.[4]

Monumentul eroilor din Primul Război Mondial este poziționat într-un spațiu verde care se află în centrul localității, având următoarea inscripție: „Eroii morți în războiul 1916- 1920. Fraților, citind aici, amintiți-vă de noi și spuneți urmașilor că ne-am dat viața în acest război pentru întregirea neamului românesc.”[5] Pe memorabil mai sunt existente și numele a trei eroi căzuți la datorie în timpul campaniei anilor 1877- 1878, precum și 71 nume de eroi, care s-au sacrificat în Primul Război Mondial.[necesită citare]

Personalități

modificare
  1. ^ Colectiv de autori (). Județul Argeș: mileniul III, anul 1: mică enciclopedie. Sylvi. p. 139. 
  2. ^ Constantinescu, Grigore (). Argeșul monumental. Enciclopedie patrimonială. Alean. p. 145. 
  3. ^ Colectiv de autori (). Județul Argeș: mileniul III, anul 1: mică enciclopedie. Sylvi. p. 139. 
  4. ^ Constantinescu, Grigore (). Argeșul monumenta. Enciclopedie patrimonială. Alean. p. 145. 
  5. ^ Colectiv de autori (). Județul Argeș: mileniul III, anul 1: mică enciclopedie. Sylvi. p. 140. 

Bibliografie

modificare
  • Grigore Constantinescu; Argeșul monumental. Enciclopedie patrimonială, Pitești, Editura Alean, 2011, ISBN 978-606-92431-4-5
  • Florian Tucă, Cristache Gheorghe, Nicolae Leonăchescu, Nicolae Ionescu, Vasilica Popescu, Sevastian Tudor, Silvestru Voinescu; Județul Argeș: mileniul III, anul 1: mică enciclopedie, București, Editura Sylvi, 2001
  • Ion Moise, Constantin Țibrian, Gheorghe P. Bănică, Localitățile județului Argeș: studiu etimologic și istoric, Pitești, Editura Universității din Pitești, 2000
  • Aurelia Barco, Eugen Nedelcu, Județul Argeș, București, Editura Academiei Române, 1974
  • Localitățile județului Argeș, Pitești, 1971
  • Argeș – monografie, București, Editura Sport- Turism, 1980
  • Dan Ghinea; Enciclopedia geografică a României, București, Editura Enciclopedică, 2002

Legături externe

modificare