Cimitirul Bellu
Cimitirul Bellu | |
![]() | |
Poziționare | |
---|---|
Coordonate | 44°24′14″N 26°05′59″E / 44.4038°N 26.0997°E44°24′14″N 26°05′59″E / 44.4038°N 26.0997°E |
Localitate | București |
Țara | ![]() |
Adresa | Calea Șerban Vodă nr. 249, sector 4 |
Edificare | |
Data începerii construcției | 26 noiembrie 1852 |
Data finalizării | septembrie 1858 |
Clasificare | |
Cod LMI | B-IV-a-B-20118 |
Modifică date / text ![]() |
Cimitirul Bellu | |
Intrarea cimitirului | |
Fondare | septembrie 1858 |
---|---|
Locație | Calea Șerban Vodă nr. 249, sector 4, București, România |
Tip | public |
Suprafață | 28 hectare |
Modifică date / text ![]() |

Cimitirul Șerban Vodă (în limbaj popular „Cimitirul Bellu”) este un cimitir din București, România.
LocalizareModificare
Este situat la intersecția Șoselelor Giurgiului, Olteniței, Viilor și Căii Șerban Vodă, mai exact în Piața Eroii Revoluției.
IstoricModificare
Până la jumătatea secolului al XIX-lea bucureștenii își îngropau morții în curțile bisericilor. Existau câteva cimitire în afara orașului, unde erau înmormântați săracii, oamenii de rând sau cei morți în urma molimelor. Pentru a fi în pas cu lumea modernă, legiuitorii bucureșteni au desființat aceste cimitire și au hotărât în 1831 „Legiuirea pentru înmormântări afară din oraș”. În anul 1852 o comisie a Sfatului Orășenesc discută crearea altor cimitire în afara Bucureștiului. Unul dintre acestea era situat pe ulița Șerban-Vodă, unde se afla o grădină mare de portocali aparținând baronului Barbu Bellu (1825-1900), ministrul Cultelor și Justiției. Terenul de circa 15 hectare a fost donat de Bellu Sfatului Orășenesc care, la 26 noiembrie 1852, hotărăște începerea lucrărilor de amenajare a cimitirului. Arhitectul Alexandru Orăscu întocmește planurile pentru ridicarea capelei pe locul unde fusese cândva biserica lui Bellu cel Bătrân (1799-1853), tatăl baronului. Interiorul era realizat de pictorul Constantin Lecca. În toamna lui 1855 încep amenajările terenului, primele înmormântări fiind în 1856, iar în septembrie 1858 cimitirul începe să funcționeze legal. În 1859 guvernul trece la aplicarea legii, prin mutarea celor înhumați din oraș în acest nou cimitir. C. A. Rosetti, inițiatorul organizării Cimitirului Bellu, este primul concesionar pe care îl putem găsi în Arhiva Cimitirelor. În noiembrie 1859 cumpără un loc de veci aici, pentru fiica sa, Elena. A fost urmat de scriitorul Cezar Bolliac care, în 1860, și-a înmormântat aici soția, Aristița, fiica boierului Izvoranu.
Din anul 1862 Cimitirul Bellu trece sub aripa Municipalității bucureștene, așa că, în momentul în care vechea capelă se dărâmă, primarul Pache Protopopescu pune piatra de temelie la noua capelă care va fi clădită în stilul catedralei din Karlsbad. Ea va fi pictată la început de Mihail Popp, iar mai târziu repictată de Dimitrie Belisarie și Arthur Verona. Cimitirul Bellu avea 17 hectare în 1859, iar în prezent măsoară 28 de hectare. [1]
În cimitirul Bellu se află și Aleea Artiștilor, perimetrul unde sunt îngropați artiștii.[2]
Ansamblul "Cimitirul Șerban Vodă - Bellu" este înscris în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 22438, cod LMI B-IV-a-B-20118[3].
Program de vizitareModificare
Cimitirul poate fi vizitat zilnic intre orele 10.00 -20.00. [4]
În zilele de sărbătoare programul poate varia de la aceste ore.
Personalități înmormântate la Cimitirul BelluModificare
- Theodor Aman
- Paul Anghel
- George Assan
- George Bacovia
- Mircea Ionescu Quintus
- Eugen Barbu
- Ion Barbu
- Nicolae Bălțățeanu
- Radu Beligan
- Carol Benesch
- Ion Besoiu
- Andrei Blaier
- Cosma Brașoveanu
- Aristide Buhoiu
- Theodor Burghele
- Eusebiu Camilar
- Șerban Cantacuzino
- Aristide Caradja
- Ion Luca Caragiale
- Toma Caragiu
- Jules Cazaban
- Anda Călugăreanu
- Radu Câmpeanu
- Constantin Cândea
- Liviu Ciulei
- Henri Coandă
- N.D. Cocea
- Corneliu Coposu
- Nicolae Costake
- George Coșbuc
- Gheorghe Cozorici
- Alecu Croitoru
- Hariclea Darclée
- Anghel Demetriescu
- Aristide Demetriade
- Ovid Densușianu
- Ion Diaconescu
- Gheorghe Dinică
- Neagu Djuvara
- Ion Dolănescu
- Ion Dumitriu
- Mihai Eminescu
- Paul Everac
- Eugen Filotti
- Mișu Fotino
- Theodor Fuchs
- Cornel Fugaru
- Emil Gârleanu
- Nicholas Georgescu-Roegen
- Dinu C. Giurescu
- Dimitrie Gusti
- Spiru Haret
- Iulia Hasdeu
- Emil Hossu
- Iuliu Hossu
- Paula Iacob
- Ion Iancovescu
- Nae Ionescu
- Șerban Ionescu
- Iorgu Iordan
- Dan Iordăchescu
- Leo Iorga
- Nicolae Iorga
- Ștefan Octavian Iosif
- Petre Ispirescu
- Panait Istrati
- Nicolae Labiș
- Constantin Lecca
- Ștefan Luchian
- Ion Lucian
- Alexandru Macedonski
- Titu Maiorescu
- Mircea Malița
- Lia Manoliu
- Tudor Mărăscu
- Nicolae Mărășescu
- Ioan Luchian Mihalea
- Matei Millo
- Ion Minulescu
- Valeriu Moisescu
- Angela Moldovan
- Ovidiu Iuliu Moldovan
- Marin Moraru
- Tudor Mușatescu
- Mircea Nedelciu
- Alexandru Odobescu
- Costache Olăreanu
- Dimitrie Paciurea
- Theodor Pallady
- Hortensia Papadat-Bengescu
- Sebastian Papaiani
- Anca Parghel
- Gina Patrichi
- Cincinat Pavelescu
- Adrian Păunescu
- Amza Pellea
- Camil Petrescu
- Cezar Petrescu
- Gică Petrescu
- Zoe Petre
- Dimitrie Petrino
- Adrian Pintea
- Lucian Pintilie
- Florian Pittiș
- Corneliu M. Popescu
- Marin Preda
- Ionela Prodan
- George Pruteanu
- Ștefan Radof
- Ioana Radu
- Dem Rădulescu
- Constantin Rădulescu-Motru
- Radu Anton Roman
- Iosif Romanov
- Liviu Rebreanu
- C.A. Rosetti
- Ion Marin Sadoveanu
- Mihail Sadoveanu
- Victor Sahini
- Marius Sala
- Mircea Horia Simionescu
- Dan Spătaru
- Cristina Stamate
- Zaharia Stancu
- Nichita Stănescu
- Tatiana Stepa
- Valeriu Sterian
- Laura Stoica
- Alexandru Alexandru Suțu
- Rodica Suțu
- Rudolf Suțu
- Eusebiu Ștefănescu
- Constantin Tănase
- Maria Tănase
- Marioara Tănase
- Ionel Teodoreanu
- Dorin Teodorescu
- Mihai Tican Rumano
- Alexandru Tocilescu
- Olga Tudorache
- Constantin Țoiu
- Mihaela Ursuleasa
- Malvina Urșianu
- Vasile Vasilache
- Radu Vasile
- Grigore Vasiliu Birlic
- Iancu Văcărescu
- Mircea Veroiu
- Tudor Vianu
- Romeo Vilara
- Ionel Valentin Vlad
- Aurel Vlaicu
- Alexandru Vlahuță
- Elena Voinescu
- Tudor Vornicu
- Traian Vuia
- Alexandru Xenopol
- Iacob Zadik
GalerieModificare
NoteModificare
- ^ „Un cimitir istoric” - accu.ro
- ^ Sebastian Papaiani: „Aleea Artiștilor a devenit o groapă comună“, 4 octombrie 2013, Corina Zorzor, Adevărul, accesat la 6 ianuarie 2014
- ^ Lista monumentelor istorice 2010 Municipiul București
- ^ Calator. „Bellu Cemetery – A hidden cultural treasure trove”. Accesat în .
Legături externeModificare
- Planul interactiv al Cimitirului Bellu
- Cimitirul Bellu - hectare de istorie
- Harta Monumentelor Istorice din București
- Manusa feldmaresalului Mackensen, 12 septembrie 2008, Catalin Fudulu, Ziarul de Duminică
- REPORTAJUL LUNII / Privilegiatii lumii de apoi. Cimitirul Bellu, 28 mai 2009, Cosmin Savu, Ziarul de Duminică
- Ia-ti Bucurestii! - Bellu: Ultima sueta a nemuritorilor, 6 septembrie 2006, Roxana Ioana Ancuta, Jurnalul Național
- O noapte cu povești în Cimitirul Bellu, 11 mai 2011, Monica Andronescu, Jurnalul Național
- Legendele Cimitirului Bellu, Natasa Galche, Formula AS - anul 2010, numărul 939
- Bellu si povestile celor de aici cu fotografii