Codrii de Argint
| Codrii de Argint | |
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie) | |
  | |
| Poziția |  Județul Neamț  România |
|---|---|
| Cel mai apropiat oraș | Târgu Neamț |
| Coordonate | 47°08′40″N 26°16′53″E / 47.14444°N 26.28139°E[1] |
| Suprafață | 2 ha |
| Înființare | 1971, declarat în 2000 |
Modifică date / text  | |
Codrii de Argint alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier), situată în județul Neamț, pe teritoriul administrativ al comunei Agapia.
Localizare modificare
Aria naturală (de interes forestier și peisagistic) cunoscută și sub denumirea de „Pădurea de Argint Văratec”, se află în partea central-nordică a județului Neamț și cea nord-estică a satului Văratec în imediata apropiere a drumului național DN15G (Valea Seacă - Văratec), pe terasa inferioară a pârâului Topolița la altitudinea de 540 m[2].
Descriere modificare
Rezervația naturală cu o suprafață de 2 hectare[3] a fost declarată arie protejată prin Legea nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[4] și reprezintă o zonă împădurită, având rol de protecție pentru specii arboricole de mesteacăn (Betula pendula) secular.
Relația cu poezia lui Mihai Eminescu modificare
Zona a jucat un rol în creația poetului Mihai Eminescu, fiind un izvor de inspirație pentru acesta.
La asfințit se poate admira sub lumina razelor de soare „văzduhul tămâiet” descris de Mihai Eminescu în „Călin – file de poveste”[5].
- De treci codrii de aramă de departe vezi albind/ Și-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint
- Mihai Eminescu - „Călin, file de poveste” VIII
- De treci codrii de aramă de departe vezi albind/ Și-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint
Toamna, odată cu schimbarea culorii frunzelor, peisajele au culori care fac peisajul să pară de poveste[6].
- Lângă râuri argintoase, care mișcă-n mii de valuri/ A lor glasuri înmiite, printre codri, printre dealuri,/ Printre bolți săpate-n munte, lunecând întunecos,/ Acolo-s dumbrăvi de aur cu poiene constelate,/ Codrii de argint ce mișcă a lor ramuri luminate/ Și păduri de-aramă roșă răsunând armonios.
- Mihai Eminescu - „Memento mori” (Panorama deșertăciunilor)
- Lângă râuri argintoase, care mișcă-n mii de valuri/ A lor glasuri înmiite, printre codri, printre dealuri,/ Printre bolți săpate-n munte, lunecând întunecos,/ Acolo-s dumbrăvi de aur cu poiene constelate,/ Codrii de argint ce mișcă a lor ramuri luminate/ Și păduri de-aramă roșă răsunând armonios.
Obiective turistice de proximitate modificare
- Codrii de Aramă
- Mănăstirea Văratec
- Mănăstirea Agapia
- Poiana Ciungi (Obcina Văratec)
- "Drumul Reginei"[7] - 6,7 km prin pădurea Obcinii Văratec, între Mănăstirile Văratec și Agapia
Vezi și modificare
Note modificare
- ^ en Eunis.eea.europa.eu - Codrii de Argint (geolocalisation); accesat la 27 septembrie 2012
- ^ Parcuri naționale și rezervații naturale - Centrul de informare turistică "Gheorghe Iacomi" Piatra Neamț Arhivat în , la Wayback Machine. accesat 21 octombrie 2012
- ^ Apmnt.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Neamț; accesat la 27 septembrie 2012
- ^ Cdep.ro - Legea nr.5 di 6 marteie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, nr.152 din 12 aprilie 2000 Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 27 septembrie 2012
- ^ Rezervația Codrii de Aramă pe portalul ViziteazăNeamț.ro accesat 2012.06.02
- ^ Portalul InfoturismMoldova.rodespre Codrii de Aramă Arhivat în , la Wayback Machine. accesat 2012.06.02
- ^ Dialog, Ziarul Ceahlău, 2006.09.08[nefuncțională] accesat 12 octombrie 2012
Legături externe modificare
- Mihai Eminescu - Memento mori (Panorama deșertăciunilor)
- Mihai Eminescu - Călin, file de poveste VIII