Cometa Lexell

Acest articol se referă la Cometa Lexell. Pentru alte sensuri, vedeți Cometă (dezambiguizare).

D/1770 L1 (Lexell)
Tip	cometă periodică Jupiter-family comet[*][[Jupiter-family comet (family of periodic comets with an orbital period of less than 20 years and an inclination of up to 30 degrees)|​]] Obiecte din apropierea Pământului
Descoperire
Descoperită de	Charles Messier
Data descoperirii	14 iunie 1770
Alte denumiri	1770 I, P/Lexell, Lexell's Comet
Caracteristici ale orbitei
Epoca	August 14, 1770[*][[August 14, 1770 (date in Gregorian calendar)|​]]
Afeliu	5,6323197 UAi
Periheliu	0,674449 UA
Argumentul periastrului	225,0161 de grade sexagesimalei
Axa semi-majoră	3,1533844 UAi
Excentricitate	0,786119
Perioada orbitală	2.045,4 de zile
Înclinație	1,5517 grade sexagesimalei
Ultimul periheliu	14 august 1770
Următorul periheliu	Pierdută

D/ 1770 L1 (Lexell), mai cunoscută sub denumirea de cometa Lexell, este o cometă care a fost descoperită de către astronomul francez Charles Messier la data de 14 iunie 1770. Această cometă îi poartă numele matematicianului ruso-suedez Anders Johan Lexell care i-a determinat precis orbita. Este una dintre cele patru comete care nu poartă numele descoperitorilor; celelalte trei sunt cometa Halley, cometa Encke și cometa Crommelin.

Silueta lui Anders Johan Lexell.

Charles Messier, descoperitorul Cometei Lexell

Cometa s-a apropiat de Pământ la 0,0146 u.a., adică la 2,244 milioane de kilometri, la 1 iulie, care este distanța cea mai scurtă măsurată vreodată de la o cometă până la Pământ.

Cometa a devenit vizibilă cu ochiul liber începând cu 21 iunie, magnitudinea sa maximă fiind de - 2. Pierzând, în mod progresiv, din strălucire, ea a mai fost observată până la 3 octombrie din același an.

Determinarea orbitei

Astronomul și matemaicianul Anders Johan Lexell a determinat că orbita cometei este o elipsă alungită, cu o perioadă cuprinsă între cinci și șase ani, o distanță la periheliu de 0,7 u.a. și un afeliu aproape de Jupiter.

Cometa nu a fost totuși observată la reîntoarcerea sa prevăzută în 1776, nici în 1782. Lexell a analizat mai în detaliu orbita cometei și a ajuns la concluzia că aceasta a fost, în mod considerabil, modificată de trecerile în preajma planetei Jupiter.

Prima trecere a avut loc în 1767 și a scurtat distanța inițială la periheliu de la 3 u.a. la 0,7 u.a., conducând cometa să traverseze orbita Pământului, ceea ce a avut drept consecință descoperirea sa.

În 1776, condițiile nu au fost bune pentru observarea cometei (poate o strălucire prea slabă sau o poziție defavorabilă a cometei).

A doua apropiere de Jupiter în 1779 a fost atât de strânsă încât forța de gravitație a planetei a trimis cometa pe o nouă orbită atât de îndepărtată de Pământ încât a devenit inobservabilă. De atunci, cometa Lexell nu a mai fost observată niciodată.

Calculele lui Lexell, cu luarea în calcul a influenței gravitaționale a lui Jupiter, au avut o mare importanță pentru înțelegerea orbitelor cometelor.

Mai recent, calculele lui Kazuo Kinoshita au arătat că astrul se apropiase la 0,0016 ua de Jupiter în 1779, făcând trecerea sa la periheliu la 5,2 ua și obținând o orbită eliptică, cu o perioadă orbitală de circa 200 de ani.

Astrul ar fi trecut din nou în 1984, însă nicio observație nu a fost atestată. Următorul periheliu ar fi, prin urmare, în jurul anului 2148.

Bibliografie

• John Whitney Hall. (1955). Tanuma Okitsugu, 1719-1788: Forerunner of Modern Japan. Cambridge: Harvard University Press. OCLC 445621

Legături externe

• fr Tableau des comètes disparues (în română: „Tabel al cometelor dispărute”)
• fr Approches des comètes à courte période avec Jupiter (în română: „Apropieri de Jupiter ale cometelor cu perioadă scurtă”)

Vezi și

• Anders Johan Lexell
• Charles Messier