Comuna Oituz, Bacău
Oituz (în trecut, Grozești; în maghiară Gorzafalva) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Călcâi, Ferestrău-Oituz, Hârja, Marginea, Oituz (reședința) și Poiana Sărată.
| Oituz | |
| — comună — | |
 | |
  Oituz Oituz (România) | |
| Coordonate: 46°11′32″N 26°33′09″E / 46.19222°N 26.55250°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Bacău |
| Reședință | Oituz |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Oituz[*] | Claudiu Petrișor[*][1] (PNL, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 202,23 km² |
| Altitudine | 279 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 8.701 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Prezență online | |
site web oficial  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Așezare modificare
Comuna Oituz se află în sud-vestul județului, la limita cu județul Covasna, în zona cursului superior al râului Oituz. Printre principalii afluenți ai Oituzului în comună se numără pârâul Caraslău, Ghergheanoș, Brezoaia, Leșunț și Hățman. Este străbătută de șoseaua națională DN11, care leagă Oneștiul de Târgu Secuiesc. La Oituz, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ116, care duce spre nord la Pârgărești, Târgu Ocna (unde se intersectează cu DN12A) și Bârsănești (unde se termină tot în DN11).[2]
Demografie modificare
Componența etnică a comunei Oituz
Români (93,41%)
Alte etnii (1%)
Necunoscută (5,59%)
Componența confesională a comunei Oituz
Ortodocși (52,51%)
Romano-catolici (40,55%)
Alte religii (1,18%)
Necunoscută (5,76%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Oituz se ridică la 8.701 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 8.152 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,41%), iar pentru 5,59% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (52,51%), cu o minoritate de romano-catolici (40,55%), iar pentru 5,76% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație modificare
Comuna Oituz este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Claudiu Petrișor[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 10 | |||||||||||
| Partidul Social Democrat | 5 | |||||||||||
Istorie modificare
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Grozești, făcea parte din plasa Trotuș a județului Bacău și era formată din satele Grozești, Ferăstrău, Marginea și Călcâiu, având în total 3288 de locuitori ce trăiau în 867 de case. În comună existau o școală deschisă la Grozești în 1865, o biserică ortodoxă și una catolică (ambele la Grozești) și încă o biserică catolică.[7] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Hârja, formată din satele Hârja și Punctul Oituz, cu 853 de locuitori. Aici existau o școală mixtă cu 43 de elevi (dintre care 13 fete) și o biserică ridicată în 1749 de aga Ion Cantacuzino și soția sa Maria Racoviță. În ambele comune, principalul proprietar de terenuri era O.I. Negroponte.[8] Satul Poiana Sărată se afla pe atunci în comitatul Trei Scaune al Austro-Ungariei.
Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în aceeași plasă și respectiv în aceeași alcătuire; Hârja avea aceeași alcătuire și o populație de 828 de locuitori, iar comuna Grozești avea 3537 de locuitori.[9] Între timp, după ce Transilvania trecuse la România în urma tratatului de la Trianon din 1920, Poiana Sărată a devenit și ea comună, în plasa Târgu Secuiesc din județul Trei Scaune; comuna avea 1157 de locuitori.[10] În 1931, comunele Hârja și Grozești au fost unificate într-una singură, cu denumirea de Oituz și cu reședința în satul Grozești,[11] dar ulterior ele au fost din nou separate.
În 1950, comunele Poiana Sărată, Hârja și Grozești au fost toate transferate raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău, și ulterior comuna Poiana Sărată a fost desființată în 1966, satul ei trecând la comuna Hârja. În 1968, comunele Hârja și Grozești au fost transferate județului Bacău, reînființat, și au fost din nou comasate sub numele de Oituz, nume luat și de satul de reședință (Grozești). Alte două sate apărute între timp, Hatmani și Pistioaia, au fost atunci desființate și comasate cu satele Oituz, respectiv Hârja.[12][13]
Monumente istorice modificare
În comuna Oituz se află Monumentul eroilor cavaleriști din Primul Război Mondial, monument memorial sau funerar de interes național, opera lui Vasile Ionescu-Varo, ridicat în 1924 pe dealul Coșna de lângă satul Oituz.
În satul Poiana Sărată se află Cimitirul Eroilor, monument memorial sau funerar de interes național, ridicat în 1928.
Personalități modificare
- Emanoil Riegler (1854-1929), medic, farmacolog, profesor universitar la Facultatea de Medicină din Iași și membru corespondent al Academiei Române, fratele geamăn al lui Mauriciu Riegler,
- Eugen Cristescu (1895-1950), șeful Serviciului Special de Informații al României în perioada 12 noiembrie 1940 - 1 martie 1945,
- Mauriciu Riegler (1854-1925), medic și om politic român, primar al orașului Roman în perioada 1905 - 1907,
- Aurora Gruescu (1914-2005), prima femeie inginer silvicultor din lume și prima româncă intrată în Guinness Book,
- Olga Tudorache (1929-2017), actriță română și profesor universitar la București.
Note modificare
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Google Maps – Comuna Oituz, Bacău (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Grozești, com. rur., pl. Trotușul” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 653.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Hîrja, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 711.
- ^ „Comunele Grozești și Hârja în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Comuna Poiana Sărată în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 33. .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
Vezi și modificare
- Oituz - Ojdula (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România).
Legături externe modificare
- www.oituz.ro - Site dedicat comunei Oituz