Comuna Remetea Mare, Timiș

comună din județul Timiș, România

Remetea Mare este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Ianova și Remetea Mare (reședința). Se situează în Câmpia Timișului, pe Canalul Bega.

Remetea Mare
—  comună  —
Map
Remetea Mare (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°49′38″N 21°25′03″E ({{PAGENAME}}) / 45.8271622°N 21.4174996°E

Țară România
Județ Timiș

Atestare documentară1476

ReședințăRemetea Mare
ComponențăRemetea Mare, Ianova

Guvernare
 - PrimarIlie Golubov[*][1][2] (PSD, )

Suprafață
 - Total105,41 km²
Altitudine104 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total2.908 locuitori
 - Densitate21,83 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal307350

Prezență online

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Istorie modificare

Prima atestare documentară a Remetei Mari datează din 1333, însă cel mai probabil vechimea satului este mai mare, pe teritoriul său fiind descoperite urme de locuire timpurie. Satul s-a numit Remetea Timișană, nume alternativ folosit până în prezent. În Evul Mediu, aici ar fi existat cetatea Sasvar, amintită în documentele de dijmă papale din 1333 și care ar fi avut rol de apărare pentru cetatea Timișoara. Alte detalii despre această așezare nu se cunosc, însă în denumirea populară s-a păstrat numele unui loc cunoscut drept „Șușioara”.

În perioada ocupației turcești a Banatului, nu se cunosc informații despre așezare. Abia pe harta lui Mercy de la 1723 apare numele Remeta care desemnează domeniile de aici, din care unul aparține familiei Ambrozy. De numele acestei familii se leagă istoria modernă a localității. Inițial ei au vândut moșia altor proprietari, dar apoi au recuperat-o, iar la 1720 baronul Ludovic Ambrozy a construit un conac (castel) care s-a păstrat și azi. La 1848 acest conac a servit drept spital de campanie.

Deși aflat în imediata apropiere a Timișoarei, pe drumul care lega capitala Banatului de Lugoj, Remetea Mare a fost locuită preponderent de români, deși au existat și locuitori de alte naționalități, mai ales germani și maghiari. În 1911 românii și-au construit biserica ortodoxă nouă.

În perioada interbelică era arondată plasei Chișoda, județul Timiș-Torontal, avea casă națională, cor, societate culturală și societatea „Sf. Gheorghe”.

Politică modificare

Comuna Remetea Mare este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Ilie Golubov[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[3]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal4    
Partidul Social Democrat2    
Uniunea Salvați România2    
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților1    
Partidul Mișcarea Populară1    
Partidul PRO România1    

Primarul comunei, GOLUBOV ILIE, face parte din PNTCD iar viceprimarul din PNG. Consiliul Local este constituit din 11 consilieri, împărțiți astfel:

    Partid Consilieri Componența Consiliului
  Partidul Democrat-Liberal 3      
  Partidul Social Democrat 3      
  Partidul Noua Generație 1  
  Partidul România Mare 1  
  Partidul Național Liberal 1  
  Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat 2    

Obiective turistice modificare

 
Remetea Mare în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

Demografie modificare



 

Componența etnică a comunei Remetea Mare

     Români (87,55%)

     Maghiari (1,62%)

     Alte etnii (1,13%)

     Necunoscută (9,7%)



 

Componența confesională a comunei Remetea Mare

     Ortodocși (78,4%)

     Penticostali (5,02%)

     Romano-catolici (3,34%)

     Alte religii (2,58%)

     Necunoscută (10,66%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Remetea Mare se ridică la 2.908 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.302 locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (87,55%), cu o minoritate de maghiari (1,62%), iar pentru 9,7% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,4%), cu minorități de penticostali (5,02%) și romano-catolici (3,34%), iar pentru 10,66% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Personalități modificare

Note modificare

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  3. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 

Vezi și modificare

Bibliografie recomandată modificare

  • Ivănoiu, Eftimie, Monografia localității Remetea Mare, Editura Marineasa, Timișoara, 2007.

Legături externe modificare