Comuna Voiteg, Timiș

comună în județul Timiș, România
Voiteg
—  Comună  —
Voiteg (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°29′14″N 21°17′03″E / 45.487216°N 21.284234°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețROU Timis County CoA 2.png Timiș

SIRUTA159339
Atestare documentară1328

ReședințăVoiteg
ComponențăVoiteg, Folea

Guvernare
 - PrimarTudor-Nicolae Marinescu[*][3][4] (PSD, )

Altitudine84 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 2437 locuitori
 - Densitate35 loc./km²
 - Recensământul anterior, 20022.427 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal307470

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Voiteg este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Folea și Voiteg (reședința).

LocalizareModificare

Voitegul se situează în sudul județului Timiș, la 36 km sud de municipiul Timișoara și 7,5 km nord de orașul Deta, pe drumul național DN59 (sau E70). Este străbătut de calea ferată Timișoara-Stamora Moravița (Vârșeț) și este capăt de linie pentru calea ferată Voiteg - Reșița. În paralel, la limita sudică a Voitegului începe drumul național DN58B, Voiteg - Reșița. Pe acest drum, la circa 20 km distanță se află orașul Gătaia. Se învecinează la nord cu Jebel (12 km), la nord-est se învecinează cu satul aparținător Folea, la circa 8 km, la est cu Birda (circa 10 km), la sud cu Deta, iar la vest cu Ghilad și cu Ciacova (10 km).

EtimologieModificare

De-a lungul timpului așezarea a avut numeroase denumiri: pe de-o parte o serie de denumiri de origine maghiară: Vejte, Veytech, Veytsch, Wejtech, Wech și Veycech. Pe de altă parte o serie de denumiri de origine germană: Woiteg, Wojteg, Woitek, Wojtek, Voitek și în final Voiteg. Administrația română a Banatului i-a adus și numele de Voivodeni (1924). Pentru a completa puzderia de denumiri, stația de cale ferată se numește Voiteni, care este, de altfel, și denumirea utilizată tot mai frecvent de localnici pentru a denumi comuna.

IstorieModificare

 
Voiteg în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

Satul Voiteg există din secolul XIV, fiind menționat pentru prima dată în documente în anul1328. Atunci satul era denumit Veytech, după numele proprietarului Teodor Veytey. În acea perioadă, satul Voiteg nu se afla pe locul său prezent ci puțin mai la vest de calea ferată. În 1332, în registrele de dijmă papale, este din nou menționată parohia de Veytech.

PoliticăModificare

Comuna Voiteg este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Tudor-Nicolae Marinescu[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat3   
Partidul Social Românesc2   
Partidul Național Liberal2   
Partidul România Unită1   
Uniunea Națională pentru Progresul României1   
Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal)1   
Candidat independent1   

Primarul comunei, Tudor Nicolae Marinescu și viceprimarul Dumitru Ordeanu sunt ambii membri PNL (la alegerile din 2004 erau membri PSD). Consiliul Local este constituit din 11 membri împărțiți astfel:

    Partid Consilieri Componența
  Partidul Social Democrat 6            
  Partidul Democrat 4            
  Partidul România Mare 1            

DemografieModificare


 

Componența etnică a comunei Voiteg

     Români (86,04%)

     Maghiari (5,9%)

     Romi (2,62%)

     Germani (2,01%)

     Necunoscută (2,62%)

     Altă etnie (0,77%)


 

Componența confesională a comunei Voiteg

     Ortodocși (80,18%)

     Romano-catolici (9,51%)

     Penticostali (3,07%)

     Evanghelici (2,66%)

     Necunoscută (2,62%)

     Altă religie (1,92%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Voiteg se ridică la 2.437 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.427 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (86,05%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (5,91%), romi (2,63%) și germani (2,01%). Pentru 2,63% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,18%), dar există și minorități de romano-catolici (9,52%), penticostali (3,08%) și evanghelici (2,67%). Pentru 2,63% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Școala Agricolă din VoitegModificare

„Școala Agricolă Voiteg”, a fost constituită cu mari eforturi de țărani preponderent șvabi sub forma unei societăți pe acțiuni. Valoarea unei acțiuni a fost echivalentul a 100 kg grâu, și anume a una mie lei, iar plata putea fi făcută în trei rate anuale. Cursurile au început în 1927, iar durata unui curs era de șase luni, desfășurate în perioada de iarnă. Un punct de cotitură pentru acest loc a însemnat anul 1945, când prin decret regal, regele Mihai I al României a pus la dispoziția Institutului Agronomic din Timișoara, la înființare, întregul patrimoniu al vechii școli agricole germane din Voiteg, însemnând clădiri și terenuri agricole, spre a fi folosit drept centru de practică pentru studenții de la agronomie.[7] La 80 de ani de la înființarea școlii agricole germane din Voiteg, această școală tradițională din Banat a fost restaurată și deschisă pe 13 iunie 2007 într-un cadru festiv ca centru româno-german pentru pregătire agricolă și educație ulterioară. Compania sponsoră a acestui centru educațional include Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara, Forumul Democrat al Germanilor din Banat, o subdiviziune a Forumului Democrat al Germanilor din România și DEULA Baden Württemberg GmbH. Acest proiect a fost realizat cu sprijinul statului Baden-Württemberg, al prim-ministrului pe atunci Erwin Teufel și al consulilor germani din Timișoara 2001-2007. Investiția totală a fost de 14,3 miliarde de lei (485.000 €), partea germană contribuind cu 150.000 € la fondurile guvernului român. Centrul de învățământ are o clădire școlară modernă, dotată corespunzător, cu un total de 554 hectare de teren. Partenerul german cu experiență, centrul de pregătire DEULA pentru tehnologia agricolă și de mediu din Kirchheim unter Teck, lângă Stuttgart, este un model pentru acest proiect.[8]

Astăzi, Centrul Româno-German de Pregătire și Perfecționare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg, este o școală de elită a agricultorilor precum un centru modern, conform cu standardele europene, care continuă conceptul inițiat în anul 1926 de fondatorii „Școlii Agricole din Voiteg”, care în prezent ca și la acea vreme, se conturează în jurul necesității dobândirii de cunoștințe și deprinderi practice ale agricultorilor. Toate cursurile sunt gratuite pentru elevii înscriși în clasa de învățământ de stat pentru mecanici agricoli. Mai departe se poate obține o bursă de 600 de lei/lună pe perioada cursurilor. Se oferă între altele: învățământ profesional dual pentru mecanici agricoli, curs practic pentru mecanici agricoli, curs practic de mașini și echipamente pentru recoltat cereale, curs practic pentru mașini de aplicat produse de protecția plantelor, curs practic pentru tractoare și utilizarea sistemului GPS pentru tractoare sau pregătire pentru tractoriști rutieriști. Conducerea școlii revine lui dr. Ciprian Fora, profesor la Universitatea Agricolă și Veterinară, președintele fiind Cosmin Alin Popescu.[9]

NoteModificare

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  7. ^ Școala agricolă EU (istoric)
  8. ^ Școala agricolă EU
  9. ^ Școala agricolă EU (ofertă educațională)

Legături externeModificare